VIDEO | De ce vrea Vladimir Putin ca exporturile de gaze să fie plătite în ruble (DOCUMENTAR)

Șantajul lui Putin la adresa vestului pare că n-are limite. Vinde gazele doar pe ruble tuturor celor pe care-i consideră… neprieteni. Obiectivul lui ar fi de a forța companiile europene să facă tranzacţii cu Banca Centrală a Rusiei, aflată sub sancţiuni, și astfel moneda rusă ar putea fi întărită.

Președintele rus a semnat un decret prin care națiunile considerate „neprietenoase” trebuie să plătească livrările de gaze în ruble, începând din luna aprilie, folosind un cont deschis în moneda națională rusă la Gazprombank. În caz contrar, Moscova amenință că va opri livrările.

Lista țărilor „neprietenoase” corespunde cu cele care au impus sancțiuni. Pe listă se află SUA, statele membre ale Uniunii Europene (UE), Marea Britanie, Japonia, Canada, Norvegia, Singapore, Coreea de Sud, Elveția și Ucraina. Unele dintre aceste țări, printre care SUA și Norvegia, nu cumpără gaz rusesc.

Au fost „Toți pentru Justiție”, acum sunt toți împotriva ei. USR și liberalii care îl susțin pe Bolojan critică deciziile judecătorești pe bandă rulantă

06:00

CONTROVERSĂ România este țara care pune cea mai mare povară fiscală asupra angajaților din UE. Ce taxe plătești în România ca angajat și cât plătește un german, un ungur sau un bulgar

06:00

Germania se bazează pe Rusia pentru 40% din aprovizionarea cu gaze naturale. Un aspect îngrijorător, de altfel. În acest context, Germania a declanșat un plan de urgență pentru administrarea rezervelor de gaz. În consecință, acest plan ar putea duce la raționalizarea energiei.

Berlinul s-a angajat să încheie dependența energetică față de Moscova, dar nu va putea atinge independența energetică totală înainte de jumătatea anului 2024.

În plus, și Grecia a cerut o întrunire de urgență a furnizorilor, guvernul olandez a spus că le va cere consumatorilor să consume mai puțin gaz, iar autoritatea de reglementare din Franța le-a transmis consumatorilor să nu intre în panică.

Deși țările vestice, au susținut că plata în ruble încalcă înțelegerile parafate… pe Putin nu l-a interesat și a mers cu planul său înainte.

Mai mult decât atât, un parlamentar rus a declarat că Rusia ar putea extinde cererea de plată în ruble și pentru alte mărfuri livrate: petrol, cereale, îngrășăminte, cărbune, oțel și aluminiu. Astfel ar putea crește riscul unei recesiuni economice în Europa și Statele Unite.

Comisia Europeană va lucra împreună cu statele membre în perspectiva deficitului de gaze. În acest context, s-a propus să se introducă în legislație obligația ca depozitele să fie umplute până la minimum 80%, până în noiembrie. Acest lucru, însă, este aproape imposibil dacă Rusia oprește livrările.

Rubla, în picaj

După ce rușii au invadat Ucraina, valoarea rublei a picat de la aproximativ 85 ruble pentru un euro, anul trecut, la 110 ruble. Chiar și așa, la puțin timp după, o intervenție a Băncii Centrale Rusea crescut nivelul monedei la aproape 95 ruble pentru un euro.

Astfel, o rublă puternică ar aduce mai mulți bani dacă țările occidentale ar accepta plata gazului în moneda rusească.
Potrivit Gazprom, 58% din vânzările sale de gaze naturale către Europa și alte țări au fost plătite în euro.

Dolarii americani au reprezentat aproximativ 39% din vânzările brute, iar lirele sterline aproximativ 3%. Mărfurile tranzacționate la nivel mondial sunt tranzacționate în mare parte în dolari sau euro, care împreună reprezintă aproximativ 80% din rezervele valutare la nivel mondial.

Efect de bumerang

Modificarea actualelor contracte în euro și dolari pentru plata în ruble ar însemna o încălcare a protocoalelor internaționale. Gazprom nu a cerut acest lucru nici măcar în timpul războiului rece, când tensiunile s-au accentuat între Uniunea Sovietică și Occident.

În același timp, mișcarea Kremlinului ar grăbi, de asemenea, trecerea de la mărfurile rusești la mărfuri din alte surse, crescând declinul economic deja dramatic al Rusiei.

Schimbarea cu forța a monedei de plată în contractele deja existente devine controversată. În cazul în care cele două părți nu pot ajunge la un acord, problema se mută la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Gazprom are zeci de contracte diferite pe care ar trebui să le renegocieze, iar revizuirea lor ar fi un proces lung.

O oprire a gazelor ar însemna pierderi de venit pentru Gazprom și statul rus. Teoretic, Rusia ar putea opri livrările către Europa aproape imediat, fără prea multe dificultăți operaționale. Cel mai probabil, Rusia ar depozita o parte din producția de gaze.

Vasta rețea a Rusiei de mii de kilometri de conducte poate fi folosită și ca un sistem de depozitare, iar zăcămintele mai vechi ar putea fi închise. Capacitatea de stocare internă a Rusiei este însă limitată, mai puțin de jumătate din ceea ce exportă anual către Europa.

Asta înseamnă că Gazprom ar umple depozitele în patru luni și jumătate, față de 7 luni în mod normal, dacă nu ar exista exporturi către UE.