Dreptul de veto al Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU, pe masa de discuții la reuniunea de la Liechtenstein, în contextul crimelor de război comise în Ucraina. Țările ar putea fi obligate să își justifice utilizarea dreptului de veto

Un proiect care îi obligă pe cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate să justifice utilizarea dreptului de veto se află pe masa discuțiilor de la reuniunea celor 193 de țări membre ale Adunării Generale a ONU, care are loc marți în Liechtenstein, potrivit AFP, care a obținut textul proiectului, scrie france24.com.

Limitarea dreptului de veto este o idee mai veche, care a fost relansată odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia. Utilizând dreptul său de veto, Moscova paralizează orice demers al Consiliului de Securitate care ar trebui să intervină conform mandatului său de garant al păcii mondiale definit de Carta Naţiunilor Unite.

Proiectul Liechtensteinului este asumat de aproximativ cincizeci de ţări, printre care Statele Unite, dar nu este asumat de niciunul dintre ceilalţi patru membri permanenţi ai Consiliului de Securitate, adică de Rusia, China, Franţa şi Marea Britanie.

Un diplomat francez spune că țara sa va vota totuși în favoarea proiectului. De altfel, Franţa a propus în 2013 ca dreptul de veto să nu poată fi folosit în cazul unor „crime în masă”, însă propunerea nu a fost implementată niciodată.

Rusia și-a folosit dreptul de veto de 143 de ori, mai mult decât oricare altă țară memră permanentă în Consiliu. SUA a folosit dreptul de veto de 86 de ori, Marea Britanie de 30 de ori, China și Franța l-au folosit de 18 ori fiecare. Ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield a spus: „Suntem deosebit de îngrijoraţi de tendinţa ruşinoasă a Rusiei de a abuza de puterea de veto în ultimele două decenii”. Astfel, adoptarea rezoluţiei Liechtensteinului „va reprezenta o etapă importantă spre transparenţa şi responsabilizarea tuturor membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate”, a adăugat ea.

Consiliul de Securitate mai are zece membri nepermanenţi, care nu au drept de veto. Printre cele peste 50 de ţări care şi-au asumat proiectul se numără Ucraina, Japonia şi Germania. Ultimele două state aspiră la un loc de membru permanent în Consiliul de Securitate.