VIDEO | Intercontinental, hotelul devenit simbolul Bucureștiului (DOCUMENTAR)

Hotelul InterContinental sau, mai nou Grand Hotel, este un simbol al Capitalei și este în continuare cel mai înalt hotel din oraș. A fost primul hotel de cinci stele din România și cel de-al doilea construit de lanţul InterContinental într-o ţară comunistă, după Esplanada din Zagreb.

Construirea hotelului a costat șase milioane de dolari. Se spune că șeful „Cyrus Eaton Group“, a ajuns în Bucureşti într-o călătorie de afaceri împreună cu o anume doamnă Clara Reece și nu au avut unde să se cazeze.

Astfel le-ar fi venit ideea de a construi un hotel, însă nu orice hotel, ci unul de lux. Terenul pe care a fost construit Hotelul InterContinental, a aparţinut, iniţial, Mănăstirii Cernica.

NEWS ALERT Comisia Europeană le-a transmis polonezilor că e datoria lor să își rezolve criza de la Curtea Constituțională. Un fost premier polonez a cerut ședință în Parlamentul European

23:11

FLASH NEWS George Simion a stat de vorbă cu mai mulți români care și-au construit viața de la zero în Sicilia: „Vor acasă”

22:47

În secolul al XIX-lea, acesta a trecut în proprietatea familiei Hagi-Moscu. În 1810, dregătorul Ion Hagi-Moscu a ridicat aici o clădire întinsă cu etaj. Nepotul său a vândut Primăriei casa, care a folosit-o între 1882 şi 1912. Mai târziu, a fost demolată, urmând a se construi un nou edificiu.

Rămas viran, terenul a fost folosit pentru exerciţiile de instrucţie ale Regimentului de jandarmi al Capitalei. În perioada interbelică, aici s-a deschis o grădină de vară, pe locul căreia a fost ridicat un restaurant.

Restaurantul, aflat în stare de degradare, a fost demolat după 1944 şi pe teren s-a instalat Circul Krateyl, care a funcţionat aici până la construirea Circului de Stat Bucureşti.

În zona Circului Krateyl erau numeroase prăvălii şi berării, care au fost demolate pentru a se face loc viitorului hotel şi Teatrului Naţional.

Construcţia a început în 1967, respectând un proiect al arhitecţilor Dinu Hariton, Gheorghe Nădrag, Ion Moscu şi Romeo Belea, arhitect care s-a ocupat și de renovarea Teatrului Naţional, clădire ridicată odată cu InterContinentalul.

Semnarea contracutului și demararea lucrărilor au fost anunțate și în presa străină. Celebrul ziar american New York Times anunța, în noiembrie 1967, că guvernul român și Inter-Continental Hotel Corporation, o subsidiară a Pan American World Airways, au ajuns la un acord în privința construirii unui hotel în Capitala României.

Hotelul, înalt de 86 de metri, a fost inaugurat în luna mai 1971, fiind cea mai înaltă clădire din oraş. De asemenea, inaugurarea a avut loc concomitent cu primul zbor Pan Am la București.

Cele 423 de camere erau dotate cu aer condiţionat şi mobilier de lux. Peretele semirotund din Sala Rondă, dedicată conferinţelor, este pictat cu o friza numită Dansul sau Friza în stil românesc, care aduce cu o horă tradițională.

În incinta hotelului există un restaurant-Modigliani, o braserie-Corso, şi un lounge bar, dar şi piscina de la etajul 22, cea mai mare înălţime la care poate fi găsit un bazin de înot în Bucureşti.

De altfel, această piscină funcționează și ca un element de contrabalans în caz de cutremur. De altfel la cutremurul din 1977 care a produs serioase pagube în București, la IntreContinental nu au fost lucruri importante-câteva ferestre sparte la etajele 19 și 21 și câteva obiecte de veselă în restaurant.

Hotelul a fost martorul tăcut al Revoluției din 1989. La „Inter”, cum spuneau revoluționarii, a fost unul dintre punctele fierbinți ale evenimentelor de atunci. Și asta pentru că aici erau cazați mulți jurnaliști străini veniți în România să vadă ce se va întampla cu regimul Ceaușescu.

De la ferestrele hotelului s-au filmat și transmis în Occident multe evenimente petrecute în stradă. Lucrurile s-au repetat și în iunie 1990, când au fost organizate mișcări de protest împotriva FSN și a lui Ion Iliescu, mișcări terminate violent cu mineriada din 13-15 iunie.

Începând din 1971, au fost cazaţi aici şefi de stat, ambasadori, politicieni, sportivi şi artişti faimoşi. Pe lista oaspetilor celebri care s-au cazat la acest hotel întâlnim nume sonore din sport, politică, muzică, cinema, dar și mediul de afaceri.

Primul oaspete al hotelului a fost înregistrat pe 20 februarie 1971, fiind un cetăţean american. De-a lungul vremii, aici au fost cazate o serie de personalităţi, precum Kurt Waldheim, secretarul general al ONU, Gustav Heinemann, preşedintele Republicii Federale Germania, magnatul american David Rockefeller, tenorul italian Luciano Pavarotti, muzicianul Yehudi Menuhin, Nigel Kennedi și Regina Sofia a Spaniei. 

Hotelul Intercontinental din București și-a schimbat denumirea din ianuarie 2022, dată de la care au fost demarate şi lucrările de renovare, potrivit unui anunţ postat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti.

Acest proces de transformare are în vedere aducerea proprietăţii la cele mai noi standarde hoteliere pentru a raspunde exigențelor actuale ale oaspeţilor.

„Îmbunătăţirile vor viza creşterea nivelului calităţii experienţelor oaspeţilor, sporirea indicatorilor de satisfacţie şi alinierea la trendurile internaţionale de design şi ospitalitate. Finalizarea proiectului de modernizare este planificată pentru anul 2024, valoarea investițiilor fiind estimată la 21 milioane de euro.”

Cel mai scump apartament care poate fi închiriat la Intercontinental este „Imperial Suite“. Situat la etajul 19, apartamentul a devenit faimos publicului românesc după ce a fost folosit ca platou de filmare pentru unele scene din filmul „Nea Mărin Miliardar“ în 1979, cu actorul Amza Pellea în rolul principal.

Apartamentul se întinde pe o suprafaţă de 240 de metri pătraţi, este dotat cu două dormitoare, un living decorat cu mobilă albă clasică italiană din lemn de nuc, în care se găseşte şi un pian alb cu coadă, în stare perfectă de funcţionare, marca „Stainway & Sons”.