EXCLUSIV | Ce înseamnă „imposibilitatea colaborării cu președintele României”, motivul demisiei invocat de Vasile Dîncu? Răspunsul lui Radu Oprea, purtătorul de cuvânt al PSD

Purtătorul de cuvânt al Partidului Social Democrat, senatorul Radu Oprea, a detaliat, într-o declarație pentru Gândul, poziția PSD privind decizia lui Vasile Dîncu de a demisiona de la conducerea Ministerului Apărării Naționale.

Radu Oprea a reiterat poziția președintelui PSD, Marcel Ciolacu, respectiv aprecierea privind activitatea ministrului Vasile Dîncu, dar și de susținere a premierului Nicolae Ciucă pentru a prelua interimatul.

„Partidul Social Democrat salută activitatea domnului Dîncu în calitate de ministru al Apărării. Ați văzut acea propunere pentru premierul Nicolae Ciucă de a fi interimar, de a ocupa și această funcție de interimar, pentru că are cea mai mare expertiză în acest moment în Guvern în domeniul Apărării, este evident, CV-ul dumnealui este impresionat în acest domeniu”, a declarat senatorul Radu Oprea.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al PSD nu a putut da detalii care să lămurească motivul invocat, respectiv „imposibilitatea colaborării cu președintele României”.

TURISM Cabanierii de pe Valea Prahovei, afectați de lipsa turiștilor chiar în perioada sărbătorilor de iarnă. Gestul disperat al unui antreprenor din Predeal

23:58

EXTERNE Sârbii nu prea mai vor să adere la Uniunea Europeană, după ce în urmă cu 15 ani sprijinul era de 70%. Ce arată rezultatele celui mai recent sondaj

23:15

În rest, demisia este un act unilateral de voință și dacă domnul Dîncu va dori să facă declarații și să se spună sau să comunice mai multe referitoare la această demisie, este o chestiune care îi aparține”, a spus Radu Oprea.

Întrebat mai exact ce înseamnă această explicație sau dacă are cunoștință de vreun exemplu concret în acest sens, Radu Oprea a dat un răspuns negativ.

Explicațiile lui Vasile Dîncu

„Motivez gestul meu prin perspectiva imposibilității colaborării cu Președintele României, comandantul suprem al Armatei. Consider necesară retragerea mea din această funcție pentru a nu prejudicia în niciun fel procesele de decizie și programele care necesită fluiditate pe întreg lanțul de comandă și pentru a nu bloca o serie de proiecte absolut necesare pentru funcționarea optimă a Ministerului Apărării Naționale și a Armatei Române”, a transmis, luni, Vasile Dîncu.

„Îi respect decizia lui Vasile Dîncu și îi mulțumesc pentru activitatea sa în cadrul Ministerului Apărării Naționale. Am avut deja o discuție cu premierul Ciucă și i-am solicitat să preia interimatul la MApN,  pentru că România are obligația să asigure stabilitate pe flancul estic al NATO”, a transmis președintele PSD Marcel Ciolacu, după demisia lui Vasile Dîncu.

Demisia lui Vasile Dîncu vine la mai bine de două săptămâni după declarația controversată pe care a făcut-o, în care spunea că negocierea cu Rusia reprezintă singura şansă pentru stoparea războiului din Ucraina.

Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis, a comentat, la întrebările presei, declarația, subliniind că doar Ucraina va decide „când, cum şi ce negociază” în contextul războiului.

„Probabil că unii demnitari de la noi trebuie să citească mai frecvent revista presei ca să afle aceste poziţii” ale României, a spus Klaus Iohannis despre declarația lui Vasile Dîncu.

Și premierul Niculae Cucă spunea că va avea o discuție ”cât se poate de deschisă” cu Vasile Dîncu față de opinia acestuia, care ”nu este opinia Guvernului și atunci va trebui să tranșăm foarte clar acest aspect”.

Ulterior, pe 17 octombrie, Vasile Dîncu a discutat cu premierul, după ce a revenit de la ministeriala NATO. La finalul întâlnirii, Guvernul anunța că premierul a discutat cu Vasile Dîncu despre ”reuniunea miniștrilor Apărării din cadrul NATO de la Bruxelles și calibrarea comunicării publice la nivelul Ministerului Apărării în context guvernamental”.

Surse din Coaliție spuneau însă că premierul ar urma să-i ceară demisia lui Dîncu.

Vasile Dîncu susținea atunci că nimeni nu i-a cerut demisia și dădea vina pe USR pentru „montura care s-a făcut la București”.