Tradiții și obiceiuri de Bobotează. Ce nu trebuie să faci niciodată pe 6 ianuarie

Boboteaza este una dintre cela mai importante sărbători ale creștinilor ortodocși, fiind prăznuită pe data de 6 ianuarie. De Bobotează, preoţii sfinţesc apele, iar cei care sunt stropiţi cu agheasmă vor fi feriţi boli tot anul.

Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică. Biserica mai numeşte Boboteaza şi “Arătarea Domnului”, “Dumnezeiasca Arătare” sau “Epifania”, aceasta din urmă denumire provenind din limba greacă şi însemnând “arătare”, “descoperire”, “revelare”. De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin.

Ortodocşii prăznuiesc botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul. Potrivit scrierilor, în această perioadă, în pustiul Iordanului îşi începuse activitatea profetică Ioan Botezătorul. Prin învăţătura sa, acesta ajunsese să uimească şi să atragă mulţi oameni. Deşi învăţăturile sale erau înscrise în Legea lui Moise, Ioan Botezătorul venea cu ceva nou: curajul să le spună pe faţă şi să le reamintească permanent oamenilor că “s-a apropiat împărăţia cerurilor”.

MILITAR Factorul „Gotland”. Mutări pe flancul baltic al NATO, Suedia primește primele obuziere autopropulsate Archer 8×8

09:00

DECLARAȚII EXCLUSIVE Cazul „ROMATSA”. Cristian Jura, fost membru CNCD: „Au existat cazuri confirmate de discriminare, în ceea ce privește utilizarea unor metode preferențiale de recrutare, de formare și de angajare”

08:30

Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului.

Tradiții și obiceiuri de Bobotează

Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor la arată tinerilor care le este norocul şi ursida în dragoste. Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie sa “fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub pernă înainte de a adormi, dar şi daca postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătoreasca.

În unele zone ale tarii, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Prin tradiţie, se ţine post negru în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge pețitorii la uşa fetei respective.

De asemenea, de Bobotează nu este bine să lași haine la uscat, căci diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. Potrivit tradiţiei populare, se mai spune că două săptămâni după Bobotează nu se recomandă să speli în pârâuri rufele sau cămășile, căci diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.

Agheasma luată de la preot în ziua de Bobotează, pe 6 ianuarie, ajută la curăţarea gospodăriei de diavoli, moroi, șerpi, purici, boli, dar și de influența oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.

La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.