EXCLUSIV | Eșecul istoric al cancelarului Nehammer în alegeri, mai multe șanse pentru aderarea României la Schengen? Un analist politic contrazice această teorie: „Electoratul a mers pe extrema dreaptă, mult mai dură cu chestiuni legate de migrație și de controlul frontierelor”

Ștefan Popescu, analist de politică externă, a precizat într-un interviu pentru GÂNDUL că, după rezultatul dezatruos al cancelarului Nehammer în alegerile din Austria Inferioară, pentru România au scăzut și mai mult șansele unei decizii favorabile în privința admiterii în spațiul Schengen. Cu atât mai mult cu cât, susține analistul, „spectrul politic a căpătat o nuanță mai accentuată de dreapta.” Acesta susține că electoratul austriac nu l-a sancționat pe Karl Nehammer pentru neadmiterea României și a Bulgariei în Schengen, ci pentru că aveau așteptări și mai mari de la oficialul austriac, de a fi mai dur pe chestiunea frontierelor. 

„Această opoziție pe Schengen ascunde și o viziune o Austrie cu privire la felul în care va trebui să arate UE”

„Guvernul este fragilizat, deși partidul cancelarului Karl Nehammer a ieșit pe primul loc – dar totuși partidul FPÖ a crescut nesperat de mult, este deja a doua forță politică a Austriei – ceea ce-l obligă pe orice guvern aflat la putere, orice partid aflat la putere, să răspundă acestor așteptări ale electoratului.

FLASH NEWS În ziua în care i-a eșuat Guvernul propus, Bolojan dă semnale că ar negocia pentru formarea unui nou Guvern: „Românii nu au nevoie de orgolii și de fraze sforăitoare”. „A fost un test al limitelor, asta este capacitatea noastră”

00:45

ULTIMA ORĂ Nicușor Dan explică refuzul de a declanșa alegeri anticipate și dă vina pe investitorii care i-ar fi spus „Nu alegeri anticipate!”

00:21

Opțiunea electoratului pentru extreme vine pe fondul unor îngrijorări. Și îngrijorarea austriecilor este legată de migrație, de controlul frontierelor, de prezența străinilor îndeosebi din afara UE în Austria. Dar, într-un fundal, este și ideea unei Uniuni Europene (UE) ceva mai restrânse sau cu mai multe viteze. Această opoziție pe Schengen ascunde și o viziune a Austriei cu privire la felul în care va trebui să arate UE.

Electoratul nu l-a sancționat pentru neadmiterea României și a Bulgariei. Dimpotrivă, l-a sancționat pentru că aveau așteptări și mai mari, pentru a fi și mai dur pe chestiunea frontierelor. Dovadă că electoratul nu i-a votat nici pe social-democrați, nici pe verzi, dar au mers pe extrema dreaptă care este mult mai dură cu chestiuni legate de imigrație și de controlul frontierelor”, susține analistul Ștefan Popescu.

„Olanda și Austria sunt două țări asupra cărora nu pot fi făcute presiuni”

Analistul de politică externă mărturisește că șansa României de a primi undă verde pentru aderare în 2023 s-a spulberat și în momentul în care cancelarul austriac Karl Nehammer l-a primit la Viena pe premierul olandez Mark Rutte, pentru a discuta despre migrație, ambii recunoscând la final că sunt uniți în obiecţia lor faţă de extinderea Schengen în acest moment.

„În același timp, Olanda și Austria sunt două țări asupra cărora nu pot fi făcute presiuni. Este naiv să se creadă că președintele Franței și cancelarul Germaniei, chiar dacă își declară susținerea pentru admiterea României în Schengen, vor pune mâna pe telefon și vor suna la Viena sau la Amsterdam pentru a cere imperativ schimbarea pozițiilor, periclitându-și propriiile relații din aderare cu două țări importante.

Chiar o președinție mult mai favorabilă, mult mai apropiată de România, cum va fi cea spaniolă semestrială, în cea de-a doua parte a anului, nu va putea face absolut nimic, în cazul în care Austria și Olanda vor continua să blocheze. În condițiile în care există dreptul de veto, important este să rezolvi problema legată de opoziția celor două state”, explică Ștefan Popescu.

„Fără unanimitate nu se va atinge nimeni de dreptul de veto”

Analistul explică și faptul că renunțarea la dreptul de veto – o idee care s-a vehiculat în spațiul public după ce Austria s-a opus aderării României și Bulgariei –  reprezintă o revizuire a tratatelor UE, ceea ce înseamnă că este nevoie de unanimitate.

„Fără unanimitate, nu se va atinge nimeni de dreptul de veto. Chiar dacă pentru români, în contextul actual al opoziției Austriei cu privire la Schengen, este tentant să se vehiculeze ideea renunțării la veto, în momentul în care acest deziderat s-ar materializa, ar fi un pericol foarte mare pentru că ar fi avantajate țările mari și țările care știu să creeze alianțe.

Or, România din acest punct de vedere este o țară de dimensiuni modestă, cu o influență politică modestă, mai puțin pricepută decât alte țări europene să constituie alianțe. În acel moment ar fi un foarte mare pericol pentru a scădea foarte mult relevanța României în Uniunea Europeană. Și mai mult decât este acum și ar deschide calea Europei cu mai multe viteze”, explică analistul politic.

Cum a explicat Nehammer înfrângerea puternică a partidului său

Cancelarul Karl Nehammer a pus înfrângerea puternică a partidului său în Austria Inferioară pe seama crizelor multiple care au afectat și afectează Austria. Partidul cancelarului austriac a pierdut majoritatea parlamentară absolută după alegerile din landul Austria Inferioară.

„Este o perioadă proastă pentru guverne, deoarece oamenii nu sunt mulțumiți de situație. Trebuie să înțelegem asta. Ce este important, la nivel politic federal, dar și la nivel politic regional, este să facem ceva să ajutăm oamenii. Să dăm semnalul că suntem alături de ei în aceste crize”, a fost prima reacție a lui Karl Nehammer.

Reamintim că la alegerile de duminică din Austria Inferioară, partidele tradiționale, cel conservator ÖVP și cel al social-democraților SPÖ, au suferit înfrângeri istorice, în timp ce extrema dreaptă a câștigat teren. Mai exact,  ÖVP a ajuns la 39,8%, cel mai slab rezultat din 1945, pierzând majoritatea absolută din parlamentul Austriei inferioare şi probabil şi în guvernul regional.

În schimb, partidul FPÖ a întrunit 24,5%, cel mai bun rezultat al său de până acum în provincia estică, potrivit informațiilor agerpres.ro. Mai mult, în contextul actual, liderul regional Udo Landbauer a subliniat că formaţiunea sa vrea să pună capăt „sistemului OVP” din Austria inferioară, învinuind totodată OVP – condus de cancelarul Kael Nehammer – pentru creşterea semnificativă a numărului de solicitanţi de azil pe parcursul anului trecut. Următoarele alegeri naţionale sunt prevăzute pentru 2024.

„Oamenii au votat împotriva corupţiei”, a declarat duminică seara managerul federal al FPO Christian Hafenecker, adăugând că „este începutul”, în referire la alegerile regionale prevăzute în martie în Carinthia şi în aprilie în Salzburg.

 

Suedia părea hotărâtă să mai dea o șansă României și Bulgariei

Suedia – țara care a preluat de la Cehia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene (UE) pentru o perioadă de şase luni – părea hotărâtă să dea o nouă șansă României și Bulgariei în dosarul aderării la spațiul Schengen.

Tema aderării României și Bulgariei nu a fost însă prinsă pe sumarul discuțiilor din cadrul reuniunii informale a Consiliului JAI de zilele trecute.

România a avut sprijinul a 26 de state membre, doar Austria s-a opus