Care sunt zonele din București cele mai expuse la vibrații în caz de cutremur / Capitala României, oraș cu risc seismic

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor (INCERC) anunță că a realizat o hartă cu risc seismic a Bucureștiului, în funcție de accelerație și vibrație la cutremur.

În opinia specialiștilor, în București sunt delimitate 14 zone distincte, luate în considerare în caz de seism.

Centrul Capitalei, expus vibrațiilor

Astfel, în funcție de acceleraţia maximă posibilă (se au în considerare intensitatea și perioada de vibraţie a terenului), zonele cu risc seismic sunt Dămăroaia, Casa Presei Libere, Băneasa şi Otopeni. De exemplu, la un cutremur de 7,5, specialiștii INCERC estimează în aceste zone o acceleraţie maximă de 300 cm/s la pătrat şi o perioadă de vibraţie (T) între 0,5 – 0,83 secunde, scrie Newsweek.

În schimb, în cazul aceluiași seism, acceleraţia este minimă (200 cm/s²) în cartierele Vitan, Berceni şi Republica. În Pantelimon, cel mai mare cartier al Capitalei, acceleraţia maximă este de 300 cm/s², dar aici perioada de vibraţie e mai mare, de 1,56 secunde. În aceeași categorie mai intră și zonele limitrofe Periş, Bolintin şi Măgurele.

EXTERNE Un preot din Spania și-a pus la vânzare porțile bisericii sale la obiecte uzate, la un preț ireal: „Suntem condamnați”

10:21

ANALIZA de 10 2026, anul conflictelor? Studiu îngrijorător: Care sunt cele 3 niveluri ale riscului la nivel mondial și ce situații critice ar putea apărea

10:00

Cât privește centrul orașului, zonele 1 Mai – Titulescu şi Tei-Floreasca sunt vor fi supuse unei acceleraţii maxime de până la 240 cm/s². În Balta Albă și Titan, accelerația va fi de până la 250 cm/s², iar în cartierele Cotroceni, Militari şi Drumul Taberei, 280 cm/s la pătrat.

Astfel de hărţi de hazard seismic s-au mai întocmit pentru orașele Iaşi, Craiova, Buzău și Bacău.

„Proiectarea structurii unei clădiri trebuie să ţină seama de acceleraţia maximă a terenului în timpul unui seism major şi de perioada de vibraţie a clădirii. Aceasta din urmă nu trebuie să fie egală cu perioada de vibraţie a terenului pe care este construită, pentru a nu intra în rezonanţă”, consideră Gheorghe Mărmureanu, unul dintre specialiștii României în seismologie.

În 1977, cutremurul care a lovit România a dus la prăbușirea multor clădiri, bilanțul fiind unul teribil. Numărul real al deceselor încă nu se cunoaște cu exactitate, iar despre pagube, estimările sunt că au trecut de 500 de milioane de dolari.