ANALIZĂ Financial Times: România – Ucraina, dispută geopolitică sub amenințarea propagandei ruse

Dragarea canalului Bîstroe continuă să țină capul de afiș al presei. Într-o amplă analiză, Financial Times arată cum disputa dintre România și Ucraina riscă să alimenteze propaganda rusă, acesta fiind, de fapt, riscul cel mai mare al escaladării neînțelegerilor dintre cele două state.

FT scrie despre cel mai nou conflict, unul geopolitic, în care s-a implicat Kievul.

Ucraina aproape a dublat adâncimea Bîstroe

Bîstroe a devenit punctul fierbinte pe harta Europei de Est și stârnește temeri privind scăderea sprijinului pe care România mai este dispusă să-l acorde vecinului său aflat în plin război cu Federația Rusă. Disputa Kiev – București a început după ce Ucraina și-a „dezvelit” ultima lucrare: adâncirea Bîstroe, un canal de aproximativ 10 km lungime care leagă Marea Neagră de brațul Chilia al Dunării.

Chiar ministrul ucrainean al Infrastructurii s-a lăudat că a săpat pe Bîstroe de la 3,9 metri la 6,5 metri și a anunțat: „Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar al Dunării”.

CONTROVERSĂ „Teoria Haosului”, Clubul Valdai și lumea multipolară a lui Putin. „Lumea veche a dispărut, domnește haosul imposibil de gestionat, războiul este noua normalitate”

05:00

EXCLUSIV De ce devin sărbătorile un amplificator emoțional pentru depresie? Psiholog: „Apare presiunea fericirii obligatorii, iar emoțiile nu țin cont de calendar”

05:00

După ce Rusia a blocat porturile Ucrainei la Marea Neagră, extinderea canalelor maritime ale Deltei Dunării este crucială pentru planurile Kievului de a dezvolta rute alternative de export, scrie FT. Potrivit ministrului ucrainean, adâncirea Bîstroe face parte dintr-un mai vechi program sponsorizat de UE, Solidarity Lanes, creat pentru a facilita comerțul Ucrainei cu blocul comunitar.

Dar anunțul Kievului a stârnit furie în România, oficialii de la București declarând că dragarea amenință Delta Dunării, o rezervație naturală protejată la nivel mondial, cunoscută pentru biodiversitatea și abundența de păsări. În consecință, ministerul de Externe al României l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei și a cerut oprirea tuturor lucrărilor pe Bîstroe, dacă scopul depășește întreținerea regulată a căii navigabile. Totodată, FT arată că Bucureștiul a mai solicitat să efectueze propriile măsurători ale brațului Chilia și ale canalului Bîstroe.

Kievul vorbește despre propagandă rusă în România

Chiar dacă acest conflict amenință să afecteze relațiile bilaterale dintre cele două țări, ambasada Ucrainei le reamintește românilor „să nu se joace cu propaganda rusă”, scrie Financial Times. Iar cu privire la nemulțumirile părții române, Ambasada Ucrainei la București a transmis că lucrările au fost de „natură operațională”, pentru a îndepărta nămolul care a redus adâncimea căii navigabile.

FT reamintește că George Simion, un parlamentar de extremă dreaptă, a postat un videoclip de pe o navă pe ceea ce spunea că este canalul Bîstroe. În videoclip, Simion i-a criticat pe adversarii politici că nu le pasă de Delta Dunării.

Cum subiectul s-a politizat imediat, a intervenit în discuție inclusiv președintele Klaus Iohannis, care a deplâns „discursurile incendiare” și i-a îndemnat pe români să lase mai întâi experții să stabilească „ce se întâmplă cu adevărat acolo”. „Nu cred că este potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin.”, a insistat Iohannis, cu prilejul unui summit găzduit de Varșovia în februarie.

Adina Vălean, poziție tranșantă

Discuțiile mediate de Comisia Europeană au avut loc la Izmail, un oraș-port ucrainean de pe Dunăre, aflat la aproximativ 60 km vest de Bîstroe. Într-un final, Ucraina a aprobat solicitarea României de a efectua propriile măsurători hidrografice pe canalul Bîstroe și brațul Chilia pentru a clarifica „informații conflictuale”, a anunțat Ministerul Transporturilor din România. Măsurătorile sunt programate să înceapă la 15 martie.

„Vom face măsurători comune pentru a clarifica totul și ca să evităm orice politizare”, a declarat Dmytro Barinov, șef-adjunct al Autorității portuare maritime din Ucraina. El a adăugat că Forțele Navale ucrainene, care vor supraveghea securitatea, mai trebuie să-și dea aprobarea. „Vom accelera procesul cât mai mult posibil”.

Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi, le-a cerut ambelor țări să dea dovadă de „deplină transparență” și să rezolve diferențele apărute. Însă, contrar declarației Ucrainei, ea a spus că Bîstroe nu face parte din programul Solidarity Lanes, care acoperă mai multe porturi dunărene din ambele țări, inclusiv Constanța, unul dintre cele mai mari porturi europene. De la lansarea sa, în mai 2022, și până la începutul lunii februarie a acestui an, schema Solidarity Lanes a permis exportul a 51 de milioane de tone de mărfuri din Ucraina.

„Coridorul dunărean este foarte important”, a spus Vălean pentru Financial Times, adăugând că România va pune la dispoziție mai multe fonduri pentru îmbunătățirea navigabilității și creșterea volumelor de export prin propriul canal, Sulina, care trece de-a lungul unei alte ramuri a Deltei Dunării și este principala cale navigabila pentru navele de marfă care fac legatura cu Marea Neagră.

Cercetător la Institutul Național de Geologie Marină din București, Adrian Stănică insistă că, pentru Ucraina, ar fi costisitor să dezvolte și să întrețină ruta Bîstroe-Chilia. Altfel, lucrările regulate de întreținere au avut efecte neglijabile asupra biosferei Deltei Dunării. Pe marginea acestui subiect a vorbit și Costin Ciobanu, politolog român la Universitatea Royal Holloway din Londra. El a spus că doar faptele vor permite o „discuție informată despre ceea ce au făcut ucrainenii și dacă lucrările lor la canalul Bystre reprezintă o amenințare pentru Delta Dunării. Interesul cheie al României este ca Ucraina să câștige acest război și să nu lase ca episoade ca acesta să pună la îndoială acest fapt”.