EXCLUSIV VIDEO | De la o primă doză la supradoză. Psihologul Agenției Antidrog: „Sunt foarte mulți tineri care nu au ratat nici o substanță”

Operațiunea „Meduza” a polițiștilor și procurorilor antimafia a scos la suprafață o problemă alarmantă, care arată interesul tot mai mare al traficanților de a ajunge în școli, folosind ca dealeri chiar elevi, pentru a alimenta un consum ajuns până la copii de 10-12 ani. Carmen Oprea, psiholog în cadrul Agenției Naționale Antidrog (ANA), susține, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, că există tineri care nu au ratat să încerce nici o substanță, precizând că, în cadrul programului de consiliere existent în cadrul ANA, nu a venit nici măcar un copil care să fi consumat doar o singură substanță.

Specialiștii atenționează nu doar că a crescut consumul de stupefiante în rândul tinerilor și că vârsta la care copiii încep să consume substanțe psihotrope este tot mai mică, ci și că granița dintre o primă doză și supradoză este extrem de scurtă, iar printre cei care ajung la spital cu supradoze sunt și copii de 12-13 ani.

• 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an, iar 3,9% au consumat şi în ultima lună, potrivit datelor din Raport din 2022 al Agenției Naționale Antidrog.
• În rândul elevilor de 16 ani, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii este de 9,5% . Consumul oricărui tip de drog ilicit în ultimul an a fost declarat de 9% dintre elevi.
• Printre cei care au declarat consum de canabis în ultimele 12 luni, peste un sfert dintre ei au consumat și ecstasy (29,3%), respectiv cocaină (26,3%). Totodată, un sfert dintre ei consumă și amfetamine (20,7%), în timp ce aproximativ 16% au declarat și consum de metamfetamine sau de noi substanţe psihoactive.
• Vârsta debutului în consumul de droguri a scăzut la 13 ani.

Psihologul Carmen Oprea susține că, de cele mai multe ori, se poate ajunge la dependență chiar și de la o simplă țigară. Carmen Oprea mărturisește că, un lucru extrem de important atunci când vorbim despre consumul de droguri, este acela că niciun dealer nu este sincer în legătură cu substanța pe care o vinde. Mai exact, dacă acele țigări au fost alterate, modificate cu noi substanțe psihoactive, atunci comportamentul și dependențele – fizice și psihice – se schimbă în funcție de conținutul drogului ingerat.

Psihologul Agenției Naționale Antidrog a vorbit și despre o altă problemă în rândul adolescenților, și anume consumul abuziv de medicamente fără prescripție, luate de pe o piață neagră de desfacere.

Problema consumului de droguri în rândul elevilor a ajuns și pe masa Comisiei de învățământ din Camera Deputaților. Împreună cu reprezentanții mai multor instituiții – DIICOT, Poliție, Agenția Națională Antidrog -, deputații încearcă să găsească o formulă prin care toate aceste instituții să coopereze pentru stoparea fenomenului consumului de droguri în rândul adolescenților.

„Sunt droguri care dau dependență aproape imediat, de la primele 3-4 doze”

“În primul rând, aș vrea să spun că, în cadrul programului nostru de consiliere, până acum nu a venit nici un copil care să aibă consum de o singură substanță. La noi apelează în momentul în care vorbim despre policonsum. Sunt foarte mulți tineri despre care pot spune că nu au ratat să încerce nici o substanță. Vorbim despre acea disponibilitate care crește odată cu primul consum, chiar de la o țigară obișnuită, de exemplu.

Poate să fie primul pas către un compromis. Și acest compromis are o explicație foarte simplă: crește toleranța și apoi crește nevoia de a schimba frecvența, de a crește frecvența consumului, de a crește doza, de a schimba tipul de drog către unul mai puternic. Și când nici acela nu mai funcționează, atunci amestecăm toate drogurile, indiferent de ce stări ne dau, chiar dacă sunt unele care nu ne plac, totuși continuăm s-o facem, pentru că deja a intervenit o tulburare.

Niciun dealer nu este sincer în legătură cu substanța pe care o vinde. (…) Dacă acele țigări au fost alterate, modificate cu noi substanțe psihoactive – chiar dacă canabisul, de exemplu, nu dă dependență fizică, dacă este alterat, sigur că va da și dependență fizică, pentru că noile substanțe psihoactive dau dependență fizică.

Nu este ceva ce poate fi ținut sub control, indiferent cât de sigură este sursa. Este, de fiecare dată, un fel de ruletă rusească atunci când iau un drog”, susține psihologul Agenției Naționale Antidrog.

„Important este să conștientizeze problema și să apeleze la servicii”

Carmen Oprea a vorbit si despre posibilitatea testării toxicologice în școli, o idee vehiculată în ultima perioadă în spațiul public.

Psihologul susține că merită încercat, însă recunoaște că cel mai important este ca tânărul – indiferent dacă este prins sau nu – să apeleze la serviciile Agenției Naționale Antidrog, punctând că sunt gratuite și complet confidențiale.

”Este, cumva, și cu niște consecințe legale la pachet. Ar putea să funcționeze? Nu știu. Și, până la urmă, tot ceea ce înseamnă experiența noastră în asistența consumatorilor de droguri, este raportată la propria noastră experiență, dar ne uităm și la statele UE și din afară ei, să vedem ce a funcționat și ce nu.

Probabil că merită încercat. Categoric, va limita puțin consumul, momentan. Important este să conștientizeze că este o problemă și să apeleze la servicii, pentru că ele sunt confidențiale, sunt gratuite și nu le face nimeni niciun rău„, a spus Carmen Oprea.

„Dependența psihică are nevoie de susținere pe termen nelimitat”

Psihologul Carmen Oprea a explicat care sunt obiectivele proiectelor inițiate de Agenția Națională Antidrog. Aceasta a precizat că, atunci când vorbim despre consumul de droguri, ne referim la o boală cronică, despre care nu se vorbește în termeni de vindecare, ci poate fi măsurată în termeni de abstinență.

Când vorbim de program, vorbim de două tipuri de abordări. Vorbim despre tratarea dependenței fizice, care durează două-trei săptămâni și în care drogul este eliminat din organism. Apoi, este dependența psihică, o problemă mai delicată, pentru că odată instalată, are nevoie de o susținere pe termen nelimitat.

Proiectele noastre sunt structurate pe niveluri de vârstă, majoritatea sunt proiecte de formare de abilități, cele mai eficiente. Au ca obiectiv de a vorbi despre educația pentru sănătate, alegeri sănătoase, ce efect are consumul de medicamente fără prescripție”, a spus psihologul ANA.

„Abuzul de medicamente înseamnă, de fapt, o piață neagră de desfacere”

Carmen Oprea a atenționat că o altă mare problemă o reprezintă consumul de medicamente fără prescripție în rândul adolescenților. Psihologul susține că fetele sunt cele abuzează, de cele mai multe ori, de medicamentele luată fără prescripție medicală.

Acum, avem o mare problemă legată de consumul de medicamente fără prescripție la adolescenți, avem foarte multe intoxicații și foarte multe accesări la serviciile de urgență. Legislația nu poate fi schimbată, pentru că aceste medicamente, în esență, sunt utile. Ele există pentru un scop, iar medicii le eliberează într-un scop terapeutic, foarte bine justificat.

Când vorbim de abuzul de aceste medicamente, vorbim, de fapt, despre o piață neagră de desfacere a lor, care are loc în școli. Nu este neapărat nevoie să fie cumpărate sau vândute, ci pur și simplu date. Poate sunt medicamente banale, care sunt date pentru ameliorarea tulburărilor de somn sau pentru ameliorarea anxietății. Sunt foarte multe persoane, în special fete, care abuzează de medicamente fără prescripție”, a mai spus Carmen Oprea.

Consumul de medicamente, raportat în 23,8% dintre cazurile de urgență

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul Agenției Naționale Antidrog, canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populația generală – locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanțe psihoactive -, cât şi de populația școlară.

„Raportul național privind situația drogurilor 2022, realizat de specialiștii ANA, cuprinde cele mai recente date şi informaţii legate de consumul şi traficul de droguri în România, fiind evidențiate tendințele de evoluție înregistrate de ţara noastră, atât pe linia prevenirii consumului de droguri, cât şi pe cea a combaterii traficului de droguri, precum şi măsurile adoptate de instituțiile publice faţă de problematica drogurilor. Precizăm că datele analizate sunt cele înregistrate la nivelul anului 2021”, susțin specialiștii Antidrog.

La nivel regional, indiferent de tipul drogului consumat, cele mai mari prevalențe ale consumului de droguri se înregistrează în regiunea Bucureşti – Ilfov.

• 30 de decese au fost asociate consumului de droguri, dintre care 25 prin supradoză.
• În 1.742 de cazuri de urgențe medicale a fost semnalat consumul cel puțin al unui drog ilicit (consum singular sau în combinație). Canabisul și noile substanțe psihoactive sunt raportate, în procente similare (27,5% pentru canabis și 26,8% pentru NSP), în peste jumătate dintre cazurile de urgențe pentru care s-a raportat consum exclusiv de droguri ilicite.
• Consumul de medicamente a fost raportat în 23,8% dintre cazurile de urgență înregistrate. Opiaceele au fost raportate în 7% dintre cazuri, iar consumul de stimulanți a fost menționat în aproximativ 10% dintre cazuri (3,7% cocaină și 6,5% stimulanți, alții decât cocaina).
• Cele mai multe cazuri de urgență au fost înregistrate pentru persoane tinere, sub 35 de ani (77,1%).
• 2.328 de persoane consumatoare de droguri injectabile au accesat serviciile de reducere a riscurilor oferite în cadrul programelor de schimb de seringi, în scădere față de anul anterior (cu 34,3%).
• În tratament substitutiv cu metadonă, au fost înregistrate 1.769 persoane consumatoare de opiacee.

Interviul integral cu Carmen Oprea, psiholog în cadrul Agenției Naționale Antidrog, va putea fi urmărit miercuri, începând cu ora 19,00, pe canalul de YouTube Gândul. O discuție despre cum putem să ne ținem tinerii la adăpost de flagelul drogurilor și despre cum le putem oferi protecție, o comunicare deschisă și un exercițiu de încredere în problema substanțelor psihotrope, care ia din ce în ce mai mult amploare în rândul adolescenților.

Ce trebuie să știe părinții și care sunt semnele care pot indica faptul că se întâmplă ceva cu copilul lor? Care sunt programele Agenției Naționale Antidrog care îi pot ajuta și îndruma pe tineri, păstrându-le complet confidențialitatea? Ce părere are psihologul ANA despre introducerea testelor toxicologice în școli? Cât de repede se trece de la o primă doză la supradoză? Răspunsurile le puteți afla miercuri, pe gandul.ro și pe paginile de Facebook Gândul și Gândul Live.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Cât de grav a ajuns consumul de droguri în școli. ”Combină medicamente cu alcool. La 13-14 ani ajung la spital după stupefiante în exces”

EXCLUSIV | Cum se termină distracția când se combină stupefiante cu alcool în cantități mari. Psiholog: ”Drogurile s-au schimbat mult, ecstasy poate conține și substanțe folosite pentru a omorî șoareci”

EXCLUSIV VIDEO | Consumul de droguri în rândul elevilor, un fenomen scăpat de sub control? Directorul Agenției Antidrog: ”Sunt tot felul de substanțe la îndemâna copiilor, combinații de medicamente care pot crea senzații halucinogene”

EXCLUSIV| Cum văd părinții problema drogurilor în școli. ”Există consum pentru că ofițerii specializați stau într-o zonă de confort, vin doar la pont”