Reacția ASF după decizia CCR în cazul legii privind pensiile private: „Măsurile de reformare vizează o îmbunătățire a capacității de supraveghere”

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a transmis că salută decizia Curții Constituționale a României (CCR), care a respins obiecțiile de neconstituționalitate care au fost ridicate în ceea ce privește Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private.

Legea contestată la CCR aduce modificări Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare, precum și Legii nr. 187/2011 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private.

Actul normativ a fost analizat în ședința din 4 aprilie, de judecătorii constituționali, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, la sesizarea Opoziției.

SPORT Trump a primit Premiul FIFA pentru pace la tragerea la sorți a grupelor Cupei Mondiale: Sfârșitul războiului din Ucraina este aproape

22:49

EXTERNE Alexandrina s-a stabilit de mai mulți ani în Marea Britanie. Ce a dezvăluit despre englezi: „Acolo nu există”

22:48

Modificările legislative

„Măsurile de reformare a legislației din domeniul sistemului pensiilor private vizează, pe de o parte, o îmbunătățire a capacității de supraveghere a Autorității de Supraveghere Financiară în interesul consumatorilor, iar pe de altă parte consolidarea cadrului de reglementare”, au transmis oficialii ASF.

Autoritatea de reglementare a reamintit cu această ocazie principalele modificări ale cadrului legislativ care guvernează sistemul pensiilor private:

• stabilirea unor principii privind regulile de investire și privind modul de evaluare a activelor fondurilor și responsabilitatea administratorilor;
• stabilirea obligației administratorului de a deține permanent un nivel adecvat de lichiditate, a cărui valoare acoperă activitatea curentă pentru o perioadă de cel puțin 6 luni;
• introducerea unor prevederi privind cerințele pentru persoanele cu funcții-cheie și a unor prevederi exprese privind autorizarea acestor persoane; stabilirea atribuțiilor directorilor de investiții din cadrul administratorilor;
• stabilirea obligațiilor consiliului de a defini şi supraveghea implementarea mecanismelor de guvernanță care asigură gestionarea eficientă şi prudentă a unei organizații, inclusiv separarea sarcinilor în cadrul organizației şi prevenirea conflictelor de interese, într-un mod care promovează integritatea pieţei;
• segregarea atribuțiilor și responsabilităților diferitelor structuri de conducere, supraveghere și control, după caz, astfel încât să fie evitate eventualele conflicte de interes și să fie acordată autoritatea și independența necesare funcțiilor de control;
• stabilirea unui comision unic de administrare, perceput de administrator pentru prestarea activităților principale și a celor secundare/conexe;
• completarea cerințelor de raportare și transparență;
• stabilirea dreptului participanților și al beneficiarilor de a cere plata activului personal net sau a pensiei private ca fiind imprescriptibil;
• introducerea posibilității ca, în cazul declanșării procedurii de administrare specială, ASF să poată desemna Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private drept administrator special, în condițiile stabilite prin reglementări, pentru asigurarea unui nivel suplimentar de siguranță a sistemului de pensii private în cazul în care niciun alt administrator nu îndeplinește cerințele legale în acest sens;
• completarea și clarificarea regimului sancționatoriu.

Ce a decis CCR

Cu majoritate de voturi, CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și de deputați neafiliați și a constatat că Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.174/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private, precum şi dispoziţiile art.I pct.59 [cu referire la introducerea art.140 ind. 2 din Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat] și ale art.II pct.59 [cu referire la introducerea art.120 ind.2 din Legea nr.204/2006 privind pensiile facultative] din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.174/2022, sunt constituționale în raport cu criticile formulate, conform comunicatului de presă publicat.

Deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii.

„În esență, Curtea a constatat că motivele de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dispozițiilor art.1 alin.(3) și (5), ale art.69 alin.(2), ale art.70 alin.(2), ale art.75 și ale art.76 alin.(3) din Constituție, din perspectiva nerespectării termenului regulamentar privind imprimarea și difuzarea către deputați a raportului comisiei sesizate în fond, sunt neîntemeiate, întrucât ceea ce se invocă în susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate reprezintă o chestiune care ţine de aplicarea regulamentelor parlamentare în cazul adoptării unei legi aflate în procedura de urgenţă”, se arată în documentul citat.

În plus, Curtea a constatat că motivele de neconstituţionalitate extrinsecă privind încălcarea de către Ordonanța de urgență a Guvernului nr.174/2022 a dispozițiilor art.115 alin.(4) din Legea fundamentală sunt, de asemenea, neîntemeiate, întrucât, pe de o parte, împrejurările reținute în preambulul ordonanței de urgență criticate se încadrează în conceptul constituţional de „situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudenţa Curții Constituționale, iar, pe de altă parte, urgenţa a fost motivată corespunzător în preambulul ordonanţei de urgenţă.

De asemenea, Curtea a constatat că dispoziţiile articolelor contestate din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.174/2022 sunt redactate cu suficientă claritate şi previzibilitate astfel încât să poată fi aplicate și nu produc, în sine, o insecuritate juridică.