Ce se întâmplă, de fapt, dacă bei cel puțin UN PAHAR DE ALCOOL în fiecare zi

Probabil că fiecare dintre noi a gustat vreodată alcool, totuși, există persoane care obișnuiesc să bea în fiecare zi. Din bătrâni se mai spunea și faptul că un pic de ”țuică te trezește din morți”. Iată ce cred specialiștii despre această teorie.

Dacă ai auzit vreodată teoria ”un pahar de alcool pe zi prelungește viața?”, sigur te-ai și întrebat dacă este adevărată.

Cercetătorii spun că acest lucru depinde de mai mulți factori.

EXTERNE Blocul pro-rus al fugarului Ilan Șor, OPRIT de autoritățile electorale de la Chișinău să participe la alegerile legislative din Republica Moldova

00:35

ANCHETĂ Purtătorul de cuvânt al IGPR, Georgian Drăgan, despre fugarul Emil Gânj: „Avem indicii clare că sunt persoane care îl sprijină în continuare”

00:20

Descoperirile studiului publicat în British Journal of Pharmacology îți vor schimba părerea!

S-a tot spus că „alcoolul ameliorează durerea”, cu toate acestea, pare să fie opusul.  Consumul său abuziv doar face oamenii să devină mai sensibili la disconfortul fizic cronic.

Cercetătorii spun că este demonstrat faptul că mai mult de jumătate dintre persoanele cu tulburare de consum de alcool suferă de dureri semnificative și persistente.

Acest fenomen este mai frecvent la femei, le afectează în aproximativ 60% din cazuri, în timp ce la bărbați procentul scade la 50% din cazuri.

„Există o nevoie urgentă de a înțelege mai bine relația dintre durerea cronică și dependența de alcool”, spune autorul principal Marisa Roberto, Schimmel Family Chair in Molecular Medicine și Scripps Research Professor of Neuroscience.

În acest fel, guvernele și instituțiile medicale ar putea crește gradul de conștientizare cu privire la această consecință a abuzului.

Cu toate acestea, verificarea faptului că excesul de alcool provoacă dureri nu a fost una deloc ușoară pentru acești oameni de știință.

„Durerea nu este doar un simptom al abuzului de alcool, ci este și motivul frecvent care îi determină pe oameni să-și mărească cantitatea de alcool”, mai spune Marisa Roberto.

Este un cerc vicios cauzat de potențialul alcoolului de a acționa ca un analgezic.

Totuși, există studii care recunosc că alcoolul ameliorează durerea, iar cercetările sugerează că alcoolul are și un efect analgezic și poate ameliora hiperalgezia (sensibilitate crescută la durere) chiar în doze netoxice.

Problema este că există un număr mare de persoane care susțin că beau alcool pentru a modera durerea.

Dar asta ar putea fi exact ceea ce o înrăutățește, potrivit studiului.

Cercetătorii au făcut experimente pe rozătoare

În final, oamenii de știință cred că au descoperit cauzele care stau la baza durerii neuropatice induse de alcool și a alodiniei legate de sevraj.

Pentru a ajunge la o concluzie, cercetătorii au comparat durerea șoarecilor dependenți de alcool cu cea a șoarecilor care beau în cantități moderate alcool și cu cea a șoarecilor care nu fuseseră niciodată expuși la alcool.

La șoarecii dependenți, alodinia s-a dezvoltat în timpul sevrajului de alcool, iar în plus, accesul ulterior la alcool a scăzut semnificativ acea sensibilitate la durerea cauzată de sevraj

Pe de altă parte, aproximativ jumătate dintre șoarecii care nu erau dependenți de alcool au prezentat, de asemenea, semne de sensibilitate crescută la durere în timpul sevrajului, dar, spre deosebire de șoarecii dependenți, această neuropatie nu a fost inversată prin expunerea din nou la alcool.

Când au fost măsurate nivelurile de proteine ​​inflamatorii la animale, căile inflamatorii au fost crescute atât la animalele dependente, cât și la cele care nu consumaseră alcool.

Important este faptul că unele molecule specifice au fost crescute doar la șoarecii dependenți de alcool.

Acest lucru indică faptul că cele două tipuri de durere se pot datora unor mecanisme moleculare diferite.

De asemenea sugerează care proteine ​​inflamatorii pot fi utile ca ținte medicamentoase pentru combaterea durerii legate de alcool.

„Aceste două tipuri de durere variază enorm, așa că este foarte important să le putem deosebi și să dezvoltăm moduri diferite de a trata fiecare tip”, spune autorul studiului, dr. Vittoria Borgonetti, de la Scripps Research din La Jolla, California.