Marcel BOLOȘ: România nu poate lua bani din PNRR fără reforma pensiilor speciale sau a salarizării bugetare

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat vineri că România nu are posibilitatea de a accesa fondurile disponibile prin PNRR fără o reformă a pensiilor speciale, a sistemului public de pensii, a administrării companiilor de stat și a salarizării bugetare.

El spune că, în acest sens, Guvernul ia măsuri pentru a îmbunătăți colectarea veniturilor, dar și a cheltuielilor pe care le face statul.

„Înainte de toate, ne concentrăm pe o serie de măsuri pentru a îmbunătăţi colectarea veniturilor şi a controla cheltuielile publice. Prin îmbunătăţirea administraţiei fiscale, combaterea evaziunii şi promovarea managementului eficient al cheltuielilor, ne propunem să creştem veniturile şi să reducem cheltuielile inutile. Reformele structurale sunt esenţiale. România trebuie să urmărească activ reforme în diverse sectoare, inclusiv pe piaţa muncii, administraţia publică şi întreprinderile de stat. Aici avem reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanţa companiilor de stat şi reforma salarizării bugetare, fără de care nu putem lua bani din PNRR”, scrie Boloș pe Facebook.

VIDEO Ambasadorul Germaniei la Chișinău, declarații controversate: ”Aș pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova, că avem aceeași limbă și religie ca și România”

11:40

REACȚIE Fostul șef al Armatei, Ștefan Dănilă, îl contrazice pe Miruță, în privința sistemului anti-dronă Merops. Nu există o rată de succes de 100%

11:21

Marcel Boloș: Avem un deficit de 37 de miliarde de lei

Acesta aminteşte, în context, că măsurile sunt necesare în situaţia în care România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere.

„Este o realitate: execuţia bugetară la cinci luni arată un deficit de 2,33% din PIB, 37 miliarde de lei. Tot o realitate este şi că România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condiţiile depăşirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere. Iar de aici posibilitatea să pierdem bani europeni ce ne sunt alocaţi nu e un miraj. Acesta este punctul de plecare, care înseamnă riscuri pentru stabilitatea noastră fiscală, credibilitatea şi sănătatea generală a economiei”, a subliniat ministrul Finanţelor, citat de Agerpres.

Marcel Boloş consideră că gestionarea eficientă a datoriei publice este crucială în abordarea deficitului excesiv şi pledează pentru practici prudente de gestionare a datoriilor, precum optimizarea costurilor îndatorării, diversificarea surselor de finanţare şi extinderea scadenţelor datoriilor.