Câini-ghizi pentru nevăzători. C. Jura, CNCD: „E foarte greu de înțeles cum poți refuza accesul într-un mijloc de transport în comun sau la o terasă”

Cristian Jura, secretar de stat și membru în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), deplânge, într-un interviu pentru Gândul, practicile din spațiile publice, reclamate de românii cu deficiențe de vedere, cărora li se refuză accesul alături de companionii lor care îi ajută se deplaseze fără să se rănească.

Oficialul de la CNCD a remarcat un trend destul de pronunțat în sesizările adresate experților antidiscriminare din ultima vreme. Este vorba de nevăzători, care se plâng că nu sunt lăsați să circule cu mijloace de transport în comun sau să intre în centre de alimentație publică, chiar dacă sunt terase în aer liber. Astfel, Cristian Jura este de părere că, deși există legislație în vigoare în acest domeniu, aceasta ar putea fi îmbunătățită și dă exemple de măsuri care ar putea fi adoptate, în conformitate cu bunele practici din străinătate.

Gândul: Domnule Jura, ce tendințe se remarcă în ultima perioadă în jurisprudența Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării?

Cristian Jura: Întrebarea dumneavoastră este corectă, dar, în același timp, implică o anumită doză de pesimism deoarece orice tendință în materie de discriminare nu poate fi decât negativă. Și, cu o oarecare tristețe, o sa vă prezint câteva cazuri care au un numitor comun. Este vorba despre câinii ghizi și despre accesul persoanelor nevăzătoare în spațiile publice. Când spun spații publice mă refer la o terasă, la mijloacele de transport în comun, la malluri, în taxi-uri sau pur și simplu în magazine. Din păcate ne-am confruntat în ultima perioadă cu astfel de cazuri. Persoane nevăzătoare însoțite de câinele-ghid, cărora le-a fost refuzat accesul în astfel de locuri. Este foarte greu de înțeles cum poți refuza accesul într-un mijloc de transport în comun sau la o terasă în aer liber unei persoane însoțite de un câine ghid. Este foarte greu de înțeles, cu atât mai mult cu cât suntem membri ai Uniunii Europene și se presupune că am integrat valorile europene ale incluziunii în societatea noastră. În astfel de situații, câinele-ghid este mai mult decât un prieten de nădejde sau un companion, este o prelungire naturală a unei persoane, o prelungire care joacă un rol fundamental în viața de zi cu zi. Sunt câini extraordinar de bine dresați, sunt câini care poartă marcaje vizibile care le atestă calitatea de câine-ghid. Și cu toate aceste, astfel de interdicții se întâmplă.

NEWS ALERT Datoria publică a României a spart pragul critic de 60% din PIB, linie roșie care obligă guvernul, prin lege, să ia măsuri urgente. Guvernul Bolojan a adăugat 81 de miliarde de lei la povară și a trecut peste limita asumată de România în fața UE

22:50

FLASH NEWS Ce mesaj trebuie să transmită Nicușor Dan la întâlnirea cu Trump ca să evite eșecul. Geoană: „Atunci ne putem juca din nou cărțile”

22:42

Gândul: Dar legislație există în acest sens?

Cristian Jura: Bineînțeles că există legislație! Avem chiar mai multe legi incidente în aceste domeniu. Amintesc Ordonanța Guvernului privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare, Legea privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Gândul: Cunoașteți detalii tehnice despre câinii ghizi?

Cristian Jura: Din informațiile pe care lea am, dresajul unui câine ghid costă undeva între 10.000 de euro și 20.000 de euro, pregătirea durează în jur de 2 ani. Tot din informațiile pe care le am, există cam 100 de persoane care ar avea nevoie de un câine ghid, dar numărul ar putea fi mai mare, iar centre specializate de dresaj sunt foarte puține în țară.

Gândul: Care este situația în alte țări din Uniunea Europeană?

Cristian Jura: În alte țări din UE se face distincția clară între câini de companie și câini-ghizi. Cu toate că în statele membre ale UE accesul este mult mai permisiv cu câinii de companie, accesul cu câinii utilitari este permis peste tot, în muzee, in mijloacele de transport în comun, pe terase, în taxi-uri sau în magazine.

Gândul: Ce s-ar putea face, concret, în acest domeniu?

Cristian Jura: Cu toate că există legislație în acest domeniu, cred că aceasta ar putea fi îmbunătățită. Ar putea fi adoptat un veritabil Statut al câinelui- ghid în care să se clarifice dimensiunea juridică și societală a acestuia, de asemenea ar putea fi enumerate locurile în care este permis accesul cu câinii ghizi, precum și finanțarea centrelor de dresaj pentru acești câini minunați și extremi de utili pentru societate. O abordare integrată a problematicii câinilor ghizi, care să plece de la numărul de persoane care au nevoie, centre de dresaj, monitorizare și susținere financiară, cred că ar fi extrem de utilă. Dar până se ajungem la o lege, autoritățile locale ar putea să clarifice aceste lucruri, în temeiul prerogativelor lor legale și ar putea adopta Hotărâri de Consiliu Local. Cred că niște campanii de informare ar fi mai mult decât binevenite. Până la urmă și niște banale stickere care să arate că este permis accesul cu câini utilitari ar fi utile.