Ministrul AGRICULTURII: Vom reînvăţa să cumpărăm româneşte

Creșterea puterii de cumpărare a românilor prin reducerea cotelor de adaos comercial poate reprezenta un câștig real pentru populație, însă la fel de important este faptul că producătorii locali vor fi susținuți de autorități, astfel încât în coșul zilnic de cumpărături să fie cât mai multe produse românește accesibile. „Vom reînvăţa să cumpărăm româneşte”, a transmis ministrul Agriculturii, Florin Barbu, precizând că alimentele din listă sunt „cele mai consumabile în România”.

Creșterea puterii de cumpărare și impulsionarea producătorilor locali sunt doi piloni extrem de importanți, atât pentru consumatorul final, cât și pentru fermierii care depun eforturi să traverseze cu bine provocările meteorologice din această perioadă. Iar, astăzi, avem poate singurul ministru al Agriculturii care a început și câștigat lupta cu retailerii.

INEDIT Invenția care a stârnit un val de reacții negative. Doi austrieci au inventat costumul cu țepi metalici pentru apărarea oilor de lupi

00:08

RĂZBOIUL ÎN DIRECT SUA și Iran au reluat atacurile. Au fost auzite explozii în Strâmtoarea Ormuz

23:49

Potrivit acestuia, „cota de adaos comercial practicat de procesator poate fi de maxim 20% faţă de costul de producţie al produsului calculat potrivit reglementărilor contabile în vigoare, în care sunt incluse cheltuieli directe şi indirecte”. Cota de adaos comercial practicată în mod cumulat pe întreg lanţul de distribuţie, indiferent de numărul distribuitorilor de pe lanţ, poate fi de maximum 5% faţă de preţul de achiziţie la care se adaugă cheltuielile operaţionale, a explicat ministrul.

Sărăcia în România, pe primul loc din Europa

Suntem pe locul 22 din 27 de state europene, iar conform Biroului European de Statistică Eurostat, puterea de cumpărare a scăzut anul trecut în România, ajungând la 77% din media europeană, față de 82%, în urmă cu un an. Inflația galopantă a contribuit din plin la această evoluție, în condițiile în care salariile nu au acoperit creșterea prețurilor.

Conform aceluiași birou de statistică, în 2022, peste 34% dintre români erau expuși riscului de sărăcie şi excluziune socială, aceasta fiind de departe cea mai mare pondere înregistrată în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene.

La nivelul Uniunii Europene, cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra în România (34,4%), Bulgaria (32,2%), Grecia şi Spania (26%). În rândul statelor membre, riscul de sărăcie şi excluziune socială era anul trecut mai mare pentru femei (22,7%) decât pentru bărbaţi (20,4%).