UPDATE | Războiul din Ucraina, ziua 640: lovitura pe care vor să o dea Rusia și China! / Fost premier apropiat de Putin, declarat „agent străin”

Războiul din Ucraina a intrat sâmbătă, 25 noiembrie, în ziua cu numărul 640. GÂNDUL vă prezintă cele mai importante evenimente din țara vecină, cu care România are cea mai lungă graniță de pe flancul estic al NATO.

Experți din Rusia și China discută despre construirea unui „tunel subacvatic” care să facă legătura între peninsula Crimeea și partea continentală a Rusiei.

De ce se tem rușii

Potrivit The Washington Post, care citează surse din serviciile de informații ale Ucrainei, rușii și chinezii au discutat în secret despre construirea unui tunel subacvatic spre Crimeea.

Jurnaliștii americani afirmă că SBU a interceptat transmisiuni între cele două țări despre crearea unui astfel de tunel, care ar fi ferit de orice atac al Ucrainei. În context, se pare că cele două părți s-au întâlnit în luna octombrie.

CONTROVERSĂ Marea Cuponiadă, mica țeapă. Parlamentul a votat pe șest ca proprietatea a 5 milioane de români să fie pierdută. Miza este de 100 milioane euro

14:36

TEHNOLOGIE Ce funcție să dezactivezi din telefon, pentru ca bateria să reziste mai mult timp

14:34

La baza demarării unui astfel de proiect stau îngrijorările Rusiei cu privire la securitatea podului din strâmtoarea Kerci. Acest pod a fost vizat de două ori de armata ucraineană, iar atacurile au creat panică la Moscova.

Proiectul în discuție ar necesita o investiție uriașă, posibil de ordinul miliardelor de dolari, mai notează sursa citată. Totuși, un gigant chinez de construcții feroviare a transmis părții ruse că este pregătit în orice moment pentru un proiect major, indiferent de complexitatea sa.

Rămâne de văzut cum se va putea realiza acest proiect, ținând cont că și peninsula Crimeea este o zonă de război și încă una activă.

Promisiuni din Canada

Cu prilejul unui summit Canada-UE, desfăşurat vineri pe continentul nord-american, liderii prezenți la această reuniune au transmis că sprijină „neclintit” Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei.

Astfel, autoritățile de la Ottawa promit Kievului un nou ajutor substanțial.

„Vom fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Vom lucra pentru a răspunde nevoilor militare şi de apărare imediate ale Ucrainei şi pentru a ne asigura că nevoile sale de securitate pe termen lung sunt îndeplinite”, au declarat liderii Canadei şi Uniunii Europene într-un comunicat comun.

Ottawa a profitat de ocazie pentru a-şi mări ajutorul acordat Kievului. „Canada va dona peste 11.000 de puşti de asalt şi peste nouă milioane de cartuşe”, a anunțat premierul Justin Trudeau. De la începutul conflictului, Canada a promis să acorde Ucrainei un ajutor militar în valoare de peste 1 miliard de euro.

De asemenea, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, s-a arătat pregătit ca Uniunea Europeană să facă „şi mai mult în săptămânile următoare” pentru a sprijini Ucraina. Iar Ursula von der Leyen a plusat cu …sprijinul oferit până acum de UE: a antrenat până în prezent 30.000 de soldaţi dintr-un obiectiv de 40.000.

Fost premier rus, declarat de Moscova „agent străin”

Justiţia rusă l-a declarat pe fostul premier Mihail Kasianov, devenit oponent al Kremlinului şi care a părăsit, deja, Rusia, drept „agent străin”.

Numele lui Mihail Kasianov, care a fost primul şef de Guvern al lui Vladimir Putin la începutul anilor 2000, apare acum în registrul „agenţilor străini” al Ministerului Justiţiei, termen infam, care aminteşte de „duşmanul poporului” din epoca sovietică.

Ministerul îi reproşează lui Kasianov că „s-a opus operaţiunii militare speciale din Ucraina” şi că este „membru al Comitetului Anti-Război din Rusia, o asociaţie ale cărei activităţi vizează discreditarea politicii externe şi interne a Rusiei”.

Acest „comitet”, cu activităţi foarte limitate, a fost creat în 2022 în străinătate de mai mulţi oponenţi ruşi, printre care fostul oligarh Mihail Hodorkovski.

Premier al lui Putin în primii săi ani la putere, din 2000 până în 2004, Kasianov a devenit apoi foarte critic la adresa preşedintelui rus. În iunie 2022, el a declarat pentru AFP că nu-l mai recunoaşte pe Vladimir Putin cu care a lucrat, spunând că speră ca Rusia „să revină într-o bună zi pe calea democratică”.

Statutul de „agent străin” impune constrângeri administrative grele persoanelor sau entităţilor în cauză, printre care un control regulat al surselor de finanţare. De asemenea, impune ca orice publicaţie, inclusiv pe reţelele sociale, să fie însoţită de eticheta „agent străin”.