Camera Deputaților se reunește pentru a respinge inițiativele „toxice” privind autonomia Ținutului Secuiesc

Deputații au fost convocați la o ședință ce va avea loc, joi, la ora 14.00. Sunt câteva puncte pe ordinea de zi: cele trei propuneri legislative ale unor parlamentari „afiliați” grupului UDMR și vacantarea a două locuri de parlamentari, după alegerea lui Gabriel-Ioan Avrămescu și a Mariei-Gabriela Horga în funcțiile de  prim-vicepreşedinte respectiv vicepreședinte la ASF. 

Președintele interimar al Camerei Deputaților Alfred Simonis a transmis că a convocat plenul la propunerea președintelui PSD Marcel Ciolacu.

Am convocat de urgență plenul Camerei Deputaților pentru mâine, 28 decembrie, la propunerea președintelui PSD Marcel Ciolacu, pentru a respinge inițiativele toxice ale unor parlamentari afiliați grupului UDMR privind așa zisa autonomie a Ținutului Secuiesc și separarea cetățenilor români pe criterii etnice.

INEDIT Piață plutitoare în Bangkok, după inundații. Comercianții își vând produsele pe tarabe plutitoare

19:52

ULTIMA ORĂ Jurnalistul Patrick André de Hillerin, colaborator și editorialist Gândul, s-a stins din viață

19:44

Simonis a povestit că reprezentanții AUR din forul de conducere al Camerei s-au opus întrunirii plenului și îi așteaptă să respingă propunerile UDMR, la vot.

Este cel puțin revoltător că membrii AUR s-au opus astăzi în Biroul Permanent acestei proceduri necesare pentru a pune capăt unor teme care nu își au locul în societate. Ori nu înțeleg procedurile parlamentare, ori vor să speculeze în mod populist acest subiect. Deși nu am mari așteptări de la AUR, îi aștept mâine să vină să voteze respingerea acestor propuneri toxice. Altfel, vor demonstra încă o dată că nu sunt în stare să ofere românilor decât scandal și urlete.

O spun răspicat: orice proiect de autonomie al așa-zisului ținut secuiesc depus de UDMR este anti-românesc și o amenințare la adresa suveranității și integrității teritoriale a statului român! Cei care susțin un astfel de proiect sunt niște trădători ordinari ai României, care nu au ce căuta în nicio funcție sau demnitate publică a statului român, a transmis Dan Tănasă, deputat AUR.

Parlamentarii „afiliați UDMR”, menționați de Simonis sunt Kulcsar-Terza Joszef Gyorgy și Zakarias Zoltan, care au depus la Parlament două proiecte legislative privind autonomia Ținutului Secuiesc, respectiv autonomia culturală a comunității maghiare din România. Al treilea proiect vizează completarea aspectelor de autonomie culturale.

Primul proiect depus de cei doi deputați UDMR se numește „Propunere legislativă privind Statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc” și menționează că „autonomia acestei regiuni se bazează pe dreptul la autodeterminare internă a comunităților, pe principiul subsidiarității și autoadministrării”.

Cei doi nu sunt la prima inițiativă de acest fel. Pe 18 decembrie 2019, au depus la Camera Deputaților o propunere cu același nume, care a fost adoptată în Cameră, dar respinsă de Senat.

În forma votată de prima cameră sesizată, pe 23 aprilie 2020, scrie că „Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României” și este format din județele Covasna, Harghita și scaunul istoric Mureș.

Autonomia regională se exercită de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta, se mai arată în proiectul de lege.

Al doilea proiect depus se referă la „Statutul autonomiei culturale a comunității maghiare din România” și menționează drepturile pe care le oferă autonomia culturală.

Astfel, la art. 7 scrie că „membrii comunității maghiare au dreptul la o patrie natală, la asigurarea condițiilor unei vieți libere și netulburate pe pământul natal, (…) la utilizarea liberă a limbii materne”.

Articolul 8 detaliază modalitatea de folosire a limbii maghiare. Astfel, în unitățile administrativ-teritoriale în care membrii comunității maghiare ating procentul de 10 la sută din totalul populației sau sunt în număr de cel puțin 5.000 de persoane:

a) limba oficială și cea a comunității maghiare sunt de același rang și, în consecință, trebuie asigurată pentru toți cetățenii unității administrativ-teritoriale respective posibilitatea utilizarea în aceleași condiții a ambelor limbi, atât în scris cât și oral;

b) aleșii locali și funcționarii publici pot utiliza în mod liber limba maternă în activitatea lor, inclusiv în ședințele de consiliu;

c) denumirea localităților, a străzilor și piețelor, a instituțiilor publice sunt afișate și în limba maternă a comunității maghiare.

CITEȘTE ȘI:

VIDEO | Biroul Permanent a admis sesizările UDMR și USR împotriva lui Dan Tănasă, respectiv Daniel Ghiță, după scandalul din Parlament pe buget

VIDEO | RETROSPECTIVĂ 2023. Ștefan Popescu: România rămâne un actor cu o personalitate ștearsă / Analiză Klaus Iohannis vs. Marcel Ciolacu