Muncitorii străini din România vor DREPTURI sociale egale cu cei din țara noastră. „Nu pot trimite bani acasă, nu mă simt în siguranță pe stradă”

România e dependentă de muncitorii străini, dar nu le poate asigura drepturile de bază celor care aleg să vină în țară pentru a acoperi deficitul masiv de forță de muncă. De la acces la serviciile medicale, la posibilitatea de a-și deschide un cont bancar pentru a trimite bani acasă, până la dreptul primar de a se putea identifica, mii de muncitori străini se simt neputincioși în interacțiunea cu autoritățile române.

„Străinii intră în posesia primului permis de ședere abia la 4-5 luni de zile de la sosirea în țară și până atunci nu pot avea acces la servicii medicale gratuite, cu toate că li se plătesc contribuțiile la stat de către angajatori, ei nu figurează însă ca fiind asigurați. Mai mult decât atât, muncitorii străini nu își pot deschide conturi bancare fără un act de identitate valid eliberat de autoritățile române și implicit nu pot trimite bani familiilor lăsate în urmă acasă. În cazul în care până la eliberarea permisului de ședere străinul trebuie, din diferite motive, să părăsească România, acesta nu mai poate reveni în țară, fără a avea un permis de ședere valabil”, a declarat Yosef Gavriel Peisakh, general manager WORK FROM ASIA, una dintre principalele agenții de recrutare și plasare a forței de muncă străine în România.

FLASH NEWS Alexandru Nazare: Trebuie să ieşim din procedura de deficit excesiv în 2030 ca să aderăm la euro. Suntem la mijlocul drumului, nu ne permitem o pauză

13:45

CONTROVERSĂ Dominic Fritz, pus la zid de o organizație de revoluționari din Timișoara. Liderul USR este acuzat că a folosit idealurile și simbolurile Revoluției din 1989

13:37

Yosef Gavriel Peisakh, general manager WORK FROM ASIA

Cherry Bisoy are 47 de ani și este o bonă filipineză care lucrează de peste cinci ani în România și care a avut mult de suferit din cauza acestor lacune legislative.

De aproximativ șase luni, Cherry Bisoy nu are un act de identitate valid și nu poate trimite bani acasă pentru cei trei copii ai săi. Mai mult de atât, îi este frică și să iasă din casă, de teamă să nu fie legitimată de către autorități.

Cherry Bisoy

„Mi-am schimbat angajatorul, iar în luna august a anului trecut permisul meu de ședere a expirat. În luna iulie, noul meu angajator s-a ocupat de procesarea actelor mele în vederea obținerii unui nou permis de ședere. Până acum, am avut o primă programare pentru obținerea permisului în luna octombrie, când nu mi-am primit actul de identitate, ceea ce mă împiedică să trimit bani acasă, în Filipine, acesta fiind și motivul pentru care lucrez în România. Mi s-a spus să revin în luna noiembrie, însă când am ajuns la Inspectoratul General pentru Imigrări, m-au pus să revin în decembrie, când mi s-a comunicat să revin în ianuarie și acum doar ce am fost reprogramată pentru februarie. Asta înseamnă că nici în acest moment eu nu am primit un permis de ședere. Nu știu câte luni va mai dura”, a declarat Cherry Bisoy.

Și în cazul său mai sunt sunt mii de muncitori străini care, din momentul sosirii la noi în țară, trăiesc în incertitudine, în condițiile în care contribuțiile aduse de muncitorii străini la bugetul României se ridică la aproximativ 230 de milioane de euro, numai în 2023.

„Nu pot trimite bani acasă, nu mă simt în siguranță pe stradă, pentru că pot fi oricând legitimată de Poliție și nu pot prezenta niciun act de identitate. Am fost angajată și în alte țări, unde nu m-am confruntat cu problemele de aici. Am lucrat în Dubai, unde contractul meu de muncă era de 3 ani, atunci și permisul meu de ședere era tot timp de 3 ani valabil. În România am contractul de muncă semnat pentru 2 ani, însă în fiecare an trebuie să mă prezint la biroul de Imigrări, pentru a-mi reînnoi permisul de ședere. Nu înțeleg care este scopul acestei proceduri”, a concluzionat Cherry Bisoy, bona filipineză sosită în țară prin intermediul agenției Bonadenota10.

Pentru că majoritatea problemelor cu care se confruntă muncitorii străini au la bază absența unui cod numeric personal la intrarea în țară, una dintre soluțiile indicate de angajatori este chiar aceea de a include în procedurile actuale și această prevedere.

„Există deja propuneri de schimbări legislative înaintate de către agențiile de recrutare din țară, care însă în absența unui dialog cu instituțiile statului, nu s-au concretizat. În consecință, este vitală existența unui dialog deschis cu Inspectoratul General de Imigrări și Ministerul Muncii, în vederea acordării unui cod numeric personal muncitorilor străini încă din momentul intrării lor în țară”, a declarat Yosef Gavriel Peisakh despre necesitatea identificării unor soluții eficiente pentru combaterea acestor situații nedrepte cu care se confruntă muncitorii străini odată cu venirea în România.

FOTO – caracter ilustrativ: Work From Asia