Remus Pricopie, rectorul SNSPA, pulverizează partidul lui George Simion: „AUR, o rangă politică a Kremlinului”

Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, Remus Pricopie, vorbește într-un interviu despre șansele AUR în alegerile din acest an. Opinia sa este categorică – nu discutăm despre un partid politic, ci de „o rangă politică a Kremlinului”.

Pricopie este convins că formațiunea condusă de George Simion primește ajutor de la Moscova.

Remus Pricopie: „Nu discutăm despre o formațiune politică în sensul clasic”

„Cu riscul de a repeta ceva ce am mai spus de mai multe ori, până acum, atunci când vorbim despre AUR, trebuie să subliniem că nu discutăm despre o formațiune politică în sensul clasic al cuvântului.

FLASH NEWS A 14-a zi de proteste în fața Arestului Central, unde este închis Călin Georgescu. Susținătorii scandează: „Călin Georgescu, persecutat politic”

20:59

MARIUS TUCĂ SHOW Victor Ponta, detalii din culisele negocierilor cu Luca Niculescu. De ce va vota Guvernul grupul parlamentar al lui Ponta

20:57

În opinia mea, AUR este o structura artificială, creată de la bun inceput pe zgomot și scandal, adică singurul mod prin care poate atrage atentia opiniei publice într-un interval scurt de timp, cu scopul de a dezbina România.

În plus, comparăm AUR cu alte așa-zise partide suveraniste, de extrema dreapta, din Europa occidentală, care au exact același tip de comportament politic.

Aceste formațiuni au toate rădăcini financiare și mesaje publice care le leagă de Moscova, iar Moscova nici măcar nu se mai ferește să-și asume public «paternitatea». A spus-o Dmitri Medvedev, într-un interviu, în mod explicit: «Sarcina noastră este de a-i susține pe acești politicieni și partidele lor din Occident în toate modurile posibile, ajutându-i apertum [in mod deschis] și secretum [in secret] să obțină rezultate decente în alegeri»”, a declarat rectorul SNSPA.

„De ce spun aceste lucruri? Pentru ca numai asa putem intelege cum apar «sondaje de opinie» care indică AUR pe primul loc, cu 28-30% (NU ma refer aici la sondajul realizat de INSCOP, care are alte cifre) sau la imensa manipulare legată de «larga susținere» pe care AUR ar avea-o în rândul diasporei.

Legat de acest ultim subiect, ar fi chiar un nonsens ca românii care trăiesc în diaspora să voteze un partid controlat de Putin, adică să voteze împotriva libertății de miscare în UE, împotriva UE, să voteze împotriva NATO, adică împotriva lor”, a mai spus rectorul SNSPA.

De ce electoratul AUR nu trebuie catalogat „fanatic”

„În ceea ce priveste electoratul AUR, atât cât este el, eu nu l-as cataloga «fanatic». Manipularea funcționează la nivelul oamenilor simpli, care nu înteleg marile mecanisme politice, naționale și internationale, dar care au probleme reale, în viata de zi cu zi, ca de exemplu venituri mici, somaj, probleme de sanatate, marginalizare etc., si care, uneori, simt nevoia ca cineva sa-i mai «zguduie» pe cei de la guvernare sau sa le ofere o solutie rapida, simpla (populista).

Iar aici apare AUR, cu injuraturile si huliganismul său politic si cu solutii (nerealiste) imediate.

Acesti oameni defavorizati socio-economic nu au capacitatea sa distinga mesajele AUR – care sunt pro-Putin. Ei vad atitudinea AUR, care este anti-guvernanti, in principal la nivel central, nu la nivel local, si promisiunile AUR, care abunda.

Așa se explica unele «puseuri» de sustinere fata de AUR, care a atins un punct de maxim in august 2023, dar care, de atunci, este în scădere continuă”, a continuat Remus Pricopie.

Ce procent real are AUR

În opinia rectorului SNSPA, procentul votanților AUR este acum, „în mod real, undeva pe la 16-18%, deci în marja de eroare indicata de sondajele serioase, dar care, dupa opinia mea, se va duce spre 10-12%, daca nu chiar mai putin, pana la alegerile parlamentare din decembrie”.

„Evident, rezultatele AUR depind foarte mult si de prestatia celorlalte partide. Orice incoerenta a partidelor serioase poate fi un bonus electoral pentru AUR”, a mai adăugat Pricopie în interviul pentru aktual24.ro.

Rectorul SNSPA a trecut în revistă și prezența la vot așteptată, arătând care sunt motivele pentru care românii aleg să meargă la urne.

Cum pot fi convinși românii să voteze

„Oamenii vin la vot daca au un motiv clar, ca de exemplu:

• înteleg foarte bine valoarea votului exprimat in democratie, adica au un simt civic foarte bine dezvoltat;
• sustin in mod special un candidat/partid, acesta fiind, de regula, comportamentul celor care activeaza politic;
• dispretuiesc/nu sustin un anumit candidat/partid, iar votul lor este unul «impotriva«, nu «pentru»;
• sunt dezamagiti, iar participarea lor la vot este o forma de protest, in general prin anularea propriului vot sau votarea unui candidat «ciudat», «atipic», «extremist»;
• vin la vot «la nimereală», iar decizia de sustinere a unui candidat/partid este luata in cabina de vot, fara o analiza serioasa;
• sunt manipulati, condusi catre o cauza falsa, inventata etc.
• exista o componenta de oportunism politic, un interes direct sau indirect.

Evident, tipologia votantilor este ceva mai complicata, iar sociologia politica aloca sute de mii de pagini de analize si cercetari, atat teoretice, cat si pentru practica politica, respectiv pentru fiecare moment electoral in parte. In final, participarea la vot este o combinatie a tuturor acestor factori, la care putem adauga vremea, ziua in care are loc votul, orarul de vot, mai exact ora la care se deschid/inchid sectiile de vot, o seria de evenimente care au loc in proximitatea momentului electoral, nivelul de emotie publica, tipul de scrutin (europene, locale, prezidentiale, parlamentare – in cazul nostru).

Anumite partide pot fi interesate sa incurajeze participarea electorala, in timp ce altele pot avea interese contrare. Sa ne amintim de discutiile din 2016, 2019 si 2020 despre electoratul USR, care era foarte activ pe Facebook, dar absent in cabinele de vot. Prin urmare, asa cum am mai spus, sondajele de opinie sunt instrumente importante de cercetare, dar au si limite. Ele nu ne spun ce o sa se intample, ci estimeaza ceea ce se poate intampla, in ziua votului”, conchide șeful SNSPA.