Cine capitalizează ELECTORAL Air SCHENGEN / Radu Magdin: Probabil subiectul va fi citit în cheie partizană

Începând de duminică, România și Bulgaria au intrat în Spațiul Schengen cu spațiile aerian și maritim. Totuși, aderarea nu este completă, controalele la frontierele terestre rămân în vigoare.

Intrarea României în Spațiul Schengen, un proces care a început în martie 2024 cu frontierele aeriene și maritime, este considerată un succes major de către liderii politici români.

Premierul Marcel Ciolacu a subliniat importanța acestui pas, evidențiind avantajele imediate precum creșterea importanței Portului Constanța și facilitarea călătoriilor pentru români. Acesta a exprimat, de asemenea, încrederea că negocierile pentru includerea frontierelor terestre se vor finaliza tot în 2024.

Aderarea la Schengen a fost un obiectiv politic important, susținut de majoritatea partidelor politice din România, întrucât permite eliminarea controalelor la frontieră pentru călătoriile în statele UE, facilitarea transportului de mărfuri și întărirea relațiilor comerciale și economice.

FLASH NEWS Sorin Grindeanu anunță reducerea taxelor locale: „Există mari șanse ca aceste impozite locale să fie reduse”

23:56

NEWS ALERT Datoria publică a României a spart pragul critic de 60% din PIB, linie roșie care obligă guvernul, prin lege, să ia măsuri urgente. Guvernul Bolojan a adăugat 81 de miliarde de lei la povară și a trecut peste limita asumată de România în fața UE

22:50

Cu toate acestea, procesul de aderare a fost îngreunat de condițiile impuse de unele state membre, precum Austria, care a cerut o întărire a protecției frontierelor externe ale UE și o gestionare mai eficientă a migrației.

Avansul în direcția Schengen a fost posibil datorită unor negocieri susținute și a îndeplinirii criteriilor tehnice și politice. Partidele de guvernământ și cele de opoziție au evidențiat importanța strategică a aderării la Schengen, reflectând un consens larg în rândul spectrului politic românesc.

Deși este dificil să se identifice drept câștigători electorali datorită acestei realizări, se poate argumenta că partidele aflate la guvernare, în perioada finalizării negocierilor, ar putea să beneficieze de un capital politic suplimentar, având în vedere impactul pozitiv anticipat asupra libertății de mișcare și al integrării economice a României în UE.

Această percepție ar putea influența favorabil opinia publică și, implicit, rezultatele electorale pentru partidele responsabile de finalizarea procesului.

Radu Magdin, analist de politică externă, a analizat pentru Gândul, ce partide politice câștigă cel mai mult teren pe fondul aderării la Schengen, aerian și terestru.

Analistul recunoaște că într-o anumită măsură, subiectul Schengen a devenit un simbol al felului în care România este privită în interiorul Uniunii Europene.

Tema Schengen a devenit extrem de importantă politic în anul 2022, când decidenții politici au ridicat miza, iar la sfârșitul anului, în ciuda așteptărilor, România a ratat intrarea.

Partidele populiste au exploatat această temă, pentru a-și vinde electoral narațiunea despre cum România este o „colonie” a Vestului, care doar achită note de plată fără a fi cu adevărat primită la masa bogaților.

Analistul Radu Magdin precizează că intrarea în Schengen, chiar și parțială, invalidează oarecum acest mesaj, care era fals din capul locului. Aceasta nu înseamnă totuși că, până la intrarea deplină, Schengen-ul va dispărea de pe agenda publică.

Este încă prea devreme să analizăm cum va fi percepută intrarea parțială. Există posibilitatea ca votanții să se concentreze pe succesul parțial sau să se simtă frustrați că, deși zboară fără control de pașaport, nu la fel se întâmplă atunci când ies cu mașina din țară spre Vest. Probabil subiectul va fi citit în cheie partizană: cei care sunt favorabili guvernării vor privi la partea plină a paharului, iar ceilalți la partea goală.

PSD și PNL nu pot extrage foarte mult politic din subiect

Analistul de politică externă susține, însă, că Schengen are încă potențial să fie utilizat politic și electoral de către partidele eurosceptice și populiste, iar PSD și PNL nu pot extrage foarte mult politic din subiect

După cum spuneam, Schengen are încă potențial să fie utilizat politic și electoral de către partidele eurosceptice și populiste. Intrarea deplină va neutraliza electoral tema. Ținând cont de amânări și insuccesul din 2022, PSD și PNL nu pot extrage foarte mult politic din subiect.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menționat că Executivul european „va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și celelalte țări Schengen”.

Von der Leyen a arătat că instituția pe care o conduce „va continua să ofere Președinției Consiliului tot sprijinul necesar pentru a se asigura că o decizie privind frontierele terestre poate fi luată în cursul anului 2024”.

La rândul său, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a promis, în nenumărate rânduri, că subiectul aderării complete va fi o prioritate a finalului său de mandat.

CITEȘTE ȘI:

Adrian Negrescu, despre intrarea parțială în Schengen: Cozile de tiruri și camioane de la granițe înseamnă PIEDERI de miliarde de euro

Premierul Marcel Ciolacu: „România e de astăzi în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, o reuşită binemeritată de ţara noastră”