BNR a menținut dobânda-cheie la 7%, în a unsprezecea ședință consecutiv. Estimările băncii centrale privind evoluția inflației în acest an

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a hotărât, luni, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 7% pe an, pentru a unsprezecea oară consecutiv. Decizia oficialilor băncii centrale vine pe fondul riscurilor și incertitudinilor privind evoluția activității economice.

Consiliul de administrație al BNR a hotărât, în ședința de luni, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% la sută pe an, nivel la care fusese majorată la începutul lunii ianuarie a anului trecut.

În plus, CA al BNR a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an, a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

ADMINISTRAȚIE Stelian Bujduveanu, anunț despre noi investiții în sistemul de termoficare din București: Includem încă 13 kilometri

15:08

HOROSCOP Horoscop 27 iunie 2025. FECIOARELE au probleme financiare

15:00

Principalele evoluții

Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5% ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

„În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung, sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”, au transmis reprezentanții BNR, în urma ședinței de politică monetară.

Rata anuală a inflației a scăzut în martie 2024 la 6,61%, de la 7,23% în februarie, în principal ca urmare a încetinirii creșterii prețurilor alimentelor.

Potrivit băncii centrale, indicatorul a revenit astfel în martie la nivelul de la finele anului trecut, în condițiile în care creșterile de dinamică consemnate pe ansamblul trimestrului I 2024 de prețurile energiei electrice, combustibililor și produselor din tutun au fost contrabalansate ca impact de decelerarea inflației de bază și de descreșterea dinamicii prețurilor LFO (legume, fructe, ouă).

BNR precizează că noile date statistice reconfirmă comprimarea activității economice cu 0,5% în trimestrul IV 2023 față de trimestrul precedent, dar și creșterea dinamicii anuale a acesteia la 3%, de la 1,9% în trimestrul III 2023.

Potrivit noilor date, creșterea avansului în termeni anuali al PIB a fost susținută de toate componentele cererii interne, însă mai cu seamă de formarea brută de capital fix, dar și de consumul gospodăriilor populației, care și-a reaccelerat creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cât timp va continua descreșterea inflației

Prognoza actualizată asupra inflației –așa cum arată informarea de luni, când Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat luni și Raportul asupra inflației, ediția mai 2024 – arată că în următoarele opt semestre va continua descreșterea ratei anuale a inflației într-un ritm mult încetinit față de 2023 și pe o traiectorie ceva mai ridicată pe termen scurt decât cea evidențiată în proiecția precedentă.

Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să se situeze în decembrie 2024 peste valoarea previzionată anterior și să coboare doar marginal în interiorul intervalului țintei la finele orizontului prognozei, respectiv martie 2026.

„Incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale și de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele trei luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE. O sursă de incertitudini și riscuri însemnate o constituie, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie”, a transmis BNR.

Potrivit oficialilor băncii centrale, incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania.

„Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice”, potrivit BNR.

În acest context sunt relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune, arată banca centrală.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele