Alimentul consumat de majoritatea copiilor la micul-dejun, care însă DISTRUGE organismul, potrivit dr. Adrian Copcea

Publicația Ziar de Cluj relata, în urmă cu o săptămână, faptul că la o grădiniță din Cluj-Napoca firma de catering responsabilă cu livrarea mâncării pentru copii și conducerea unității de învățământ au decis să le dea la micul dejun câte un croissant, lucru care i-a revoltat foarte tare pe părinți.

În acest context, medicul nutriționist Adrian Copcea a reacționat și a venit cu argumente suplimentare privind motivele pentru care acest produs este nociv pentru cei mici.

„(…) Am comentat la o postare care se referea la un croissant şi era acolo comentariul: „sunt prea mulţi carbohidraţi, sunt 42 de grame”, comentariul meu a fost în ideea că acei mulţi (asa se intelegea) carbohidraţi sunt printre ultimele probleme la acel croissant… Şi explic acum. 42 de carbohidraţi e o cantitate chiar lipsită de orice probleme la micul dejun. Pot fi 20, pot fi zero, pot fi 100, pot fi 150, e bine oricum. Depinde cum e ansamblul alimentaţiei”, a explicat medicul.

MILITAR Marina Statelor Unite și cea a Marii Britanii au scufundat o fregată americană scoasă din uz, în largul coastei Scoției

19:23

DECIZIE Curtea de Apel București respinge cererea de suspendare a decretului prezidențial privind desemnarea lui Siegfried Mureșan

19:21

Medicul nutriționist Adrian Copcea

Problemele semnalate de dr Adrian Copcea:

RAFINAREA CARBOHIDRAŢILOR: Utilizarea de carbohidraţi rafinaţi, în special făina albă şi zahărul, e versiunea nenaturală, lipsită de fibre, de a aduce carbohidraţi care nu satură, ba, mai mult, care provoacă o stimulare mai agresivă a pancreasului şi apare un fel de decalare pe care corpul n-o suportă bine: carbohidraţii intră mai repede decât am fost antrenaţi în miile de ani de când există specia noastră în versiunea modernă – Homo sapiens sapiens. Repetând tiparul, într-adevăr, există riscul de a intra în diferite cercuri vicioase care cuprind hiperinsulinism, rezistenţă la insulină, depunere de grăsime în ficat. E aici un circuit despre care am vorbit de nenumărate ori care implică pancreas, tub digestiv cu hormonii lui intestinali, pancreas, creier. Circuit binecunoscut.

• GRĂSIMILE DE PROASTĂ CALITATE. Aici s-au mai făcut paşi odată ce s-a constatat că grăsimile trans, utilizate mult timp pentru astfel de produse (biscuiţi, patiserii, prăjiturele) sunt nefaste, dar încă nu se utilizează grăsimi de cea mai înaltă calitate, din foarte multe motive. Uleiul de palmier e bogat în grăsimi saturate iar eforturile comunităţii ştiinţifice sunt de a recomanda reducerea grăsimilor saturate, inclusiv din surse vegetale cum sunt palmierul şi cocosul. Până la eventuale date contrare, dar care nu există sau nu încă. E mai lungă povestea cu cocosul, nu e aici locul, aici am vrut să subliniez că pe lângă făina albă şi zahărul de la punctul 1, avem la 2 grăsimile.

• CALORIILE. Caloriile de fapt n-ar fi o problemă în sine, dacă ele ar face parte dintr-un ansamblu să zicem „corect” caloric. Problema e că 400 de kilocalorii (prieteneşte le mai zicem „calorii”, am explicat altă dată terminologia, corect e kilocalorii dar e acceptabil şi alintul „calorii”) din croissant nu satură nici pe departe ca 400 de kcal din carne + cartofi + varză. Dar aşa…calorii care nici nu satură ci, culmea, chiar declanşează o foame mai puternică decât e cazul…inseamnă cumva că foloseşti patiseria ca aperitiv, ca să-ţi fie foame pentru o masă „reală”. Neconstructiv pentru kilograme.

• MICROBIOMUL (PRIN LIPSA DE FIBRE SI GRASIMILE DIN PRODUS). Un aspect destul de neglijat în justificările noastre pentru a delimita cu „bun/rău” , „sănătos/nesănătos” e microbiomul. Alimentele au impact nu doar pe fiinţa noastră, dar şi pe celelalte fiinţe care locuiesc cu noi. Chiriaşii din intestine. Care au roluri bine cunoscute în reglajele kilogramelor, saţietăţii, imunităţii, inflamaţiei. Croissantul se întâmplă să fie exact prototipul de aliment cu carbohidraţi rafinaţi + grăsimi saturate care nu este bun pentru microbiom (flora intestinală e termenul vechi, e timpul să începem să renunţăm la el), grăsimile saturate se asociază la acest nivel cu populaţii bacteriene care nu sunt benefice.

• E-URILE (TOT LA CAPITOLUL MICRIOBIOMUL). La fel, „tratamentul” produselor care stau mult pe raft, care e împotriva bacteriilor care le-ar strica, ajunge şi la bacteriile noastre. Numeroase tipuri de aditivi nu se înţeleg cu bacteriile noastre. Cei din UE se cheamă „E”, de la Europa.

„Acestea sunt motivele generale pentru care nu încurajăm un produs care e zahăr + făină + E-uri, sunt şi lipsurile, sunt şi adausurile, fiecare pe câte un palier poate avea efecte nocive. Desigur, tot ce discut aici e cumulativ, nu se întâmplă de la un croissant, cum nu se întâmplă nimic de la nimic… dar cumulativ se întâmplă fenomenele cumulative, care înseamnă dereglări ale metabolismului energetic, ale microbiomului, traduse prin îngrăşare, prin inflamaţie, scăderea imunităţii, fenomenele larg discutate inclusiv pe Internet. Deci… una din ultimele probleme ale croissantului era cantitatea de 42 de grame de carbohidraţi, nu e o cantitate alarmantă, ce e problematic e legat de calitatea produsului per ansamblu. Care, în sinteză, constă în densitate calorică mare cu densitate nutritivă mică, cam asta e definiţia caloriilor goale”, a fost concluzia medicului nutriționsit Adrian Copcea.

Ulterior, însă, el a retras acea postare pentru a stârnit un adevărat scandal, dar a precizat și de ce a decis să reacționez astfel, tot prin intermediul unei postări:

FOTO – Facebook.com/doctoradriancopcea