Ce se întâmplă în București?

Nu pare că, după realegerea primarului capitalei, care a promis, în cea mai recentă campanie electorală, câte în lună și în stele, se rezolvă multe din marile probleme ale orașului, care îi țin pe locuitorii acesteia cu sufletul destul de încărcat, mai ales acum, când se apropie iarna, cu ale sale facturi mari la gaze, dar și cu problemele nesfârșite cu căldura și apa caldă, din atât de multe zone ale aceleiași Capitale.

Aud tot mai des oameni spunând, de exemplu, că traficul din București devine absolut insuportabil, în tot mai multe zone. Fie că sunt ceva lucrări la mijloc – fapt deloc condamnabil, că doar cu toții ne dorim șosele netede și marcaje în trafic corecte – fie că, pur și simplu, în unele zone din capitală se aglomerează mai multe mașini decât era prevăzut atunci când cartierele noi au primit aprobare de construcție și apoi un fel de aprobare pentru a fi vândute.

Nu se mai poate ajunge la școli, toți copiii întârzie la prima oră: toți aceia care fie locuiesc departe de școală, fie sunt, în ciuda distanței scăzute, obligați să se urce într-un mijloc de transport la prima oră a dimineții.

ACTUALITATE Valentin Stan: Raportul unui procuror nu ar trebui să conțină imagini din presă ca dovezi

09:30

Claxoane nesfârșite, blocaje în trafic, bulevarde întregi blocate de fumul care iese pe țevile de eșapament. Și câte un domn polițist, rar, în capul străzii, care se preface mai deștept decât semafoarele și vrea să rezolve problemele, aplicând strategia inversă: când unii au verde, îi lasă pe ceilalți să treacă, dacă au ceilalți verde, îi lasă pe cei dintâi. Minunat! Asta dacă nu stă un echipaj întreg de poliție, cu geamurile închise și căldura pornită înăuntru, acolo unde mai opresc mașinile să lase la școală elevii de pregătitoare – și unde staționarea e interzisă – și aplică amenzi acelor părinți care „îndrăznesc” să se opună legii. Ce de legi avem și noi! Și ce de executori ai acestora!

Revenind la problemele Capitalei, care nu-s nici puține, nici simplu de rezolvat, nici apărute, e adevărat, într-un singur mandat de primar: domnul Dan promitea că le va lua, rând pe rând, în brațe, pentru a le face să dispară.

Că inclusiv problema aceasta veche a traficului poate fi învinsă, dacă se aplică strategia corectă, dacă se fac niște măsurători nu-știu-de-care, cu nu-știu-ce specialiști, care să fluidizeze atât de tare valul uriaș de mașini, încât să nu se mai parcurgă doi kilometri în cincizeci, șaizeci de minute. Nimic. Nu se întâmplă nimic bun. Din contră, parcă e tot mai rău. Parcă se înaintează tot mai greu prin București, unde toate sunt scumpe și toate sunt ale altora.

Promisiunile din campanie sunt, așa cum știam încă de când le auzeam rostite, nu vor deveni niciodată altceva: vor rămâne niște promisiuni, amuzante pentru unii, tragice pentru alții, care blochează, parcă, mai mult decât mașinile, bunul mers al vieții noastre, al atât de scurtei noastre vieți…

Citește și:

Ploaia care va veni…

Dezastrele nu ocolesc România

Cazul Lucescu

Locul nostru în lume

Prin limba română