Adrian Vasilescu, BNR: „REZERVA valutară a avut fluctuații în ultimii ani, dar pe net a fost an de an pe creștere. Cert e că piața valutară e stabilă”

După rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, care l-au indicat câștigător pe Călin Georgescu, piețele bursiere au fost date peste cap, astfel că Banca Națională a României a luat decizia de a vinde din rezerva valutară pentru a ține în frâu cursul euro-leu. BNR a anunțat că rezervele valutare au scăzut cu 1,7 miliarde de euro, la 61,174 miliarde euro, la finalul lunii noiembrie a acestui an. Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 8,399 miliarde euro. În data de 25 noiembrie 2024, ziua de luni de după primul tur al alegerilor prezidențiale, cursul euro/leu a atins un maxim intraday de 5,0168, de unde a fost readus în culoarul de variație de către Banca Națională.

Costurile la care România se împrumută au fost mari, prețurile au explodat. Înaintea celui de-al doilea tur de scrutin pentru prezidențiale se anunță un scenariu sumbru în care țara poate ajunge, iar acest lucru a făcut ca investitorii să perceapă că România ar prezenta în viitor un risc pentru dezvoltarea afacerilor lor. Adrian Codărlașu, președintele CFA România a explicat, într-o declarație recentă pentru „Adevărul”, că situația nu este deloc roz și că semnalele negative au fost deja date pe Bursa de Valori București (BVB), fiind observate și creșteri ale costurilor la care se împrumută statul român.

MILITAR Vladimir Putin ordonă o nouă mobilizare a rezerviștilor. Cu cât se mărește armata Rusiei

23:36

MILITAR Rusia pompează masiv în bugetul militar pentru 2027. Moscova și-a propus să majoreze cheltuielile cu 27%

23:18

„Ați văzut și dvs: luni bursa a fost pe roșu, tot pe roșu s-a deschis și marți. Costurile la care se împrumută România au fost mai mari. Investitorii percep România ca fiind mai riscantă și atunci așteaptă, nu mai investesc. Toate acestea nu sunt bune, arată o volatilitate foarte mare pe perioada alegerilor”, a declarat analistul financiar.

„BNR se uită la ce se întâmplă în piață”

Contactat telefonic de Gândul pentru a afla ce ne așteaptă în viitorul apropiat și care a fost motivația BNR de a vinde din rezerva valutară la finele luni noiembrie, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României, a subliniat că nu este cazul vreunei îngrijorări și a detaliat pe ce se bazează această concluzie.

„În mod frecvent, și BNR se uită la ce se întâmplă în piață și intervine în piața valutară când leul se apreciază excesiv sau se depreciază excesiv. Dar intervențiile nu înseamnă neapărat că se lucrează cu valută. Se face schimb în rezervă. Când leul se apreciază prea mult, atunci BNR trage valută și schimbă lei pe valută sau valută pe lei. Asta e o obligație prin lege, nicio bancă din lume nu-și comentează intervențiile pe piețele valutare”, a precizat Adrian Vasilescu.

„Cert este că piața valutară e stabilă. Iar cursul, la ora asta, este principalul stâlp de rezistență al economiei românești. Cifra de 1,7 miliarde euro este cifra cu care a scăzut, în luna noiembrie, rezerva valutară. Asta înseamnă că au fost situații în care valuta s-a transformat în lei, iar principal cheltuială de valută este pentru plata datoriei țării. BNR plătește în valută și Ministerul Finanțelor îi decontează în lei. Iar la ora asta, rezerva de valută e principala sursă de profit a Băncii Naționale, ea reprezintă încrederea în economia românească. Rezerva valutară și cea de aur în care nu se umblă niciodată sunt sursa de încredere în economia românească. Deci, concluzia este că nu e cazul vreunei îngrijorări. Dacă privim înapoi în ultimii ani, rezerva a urcat sau a scăzut, a avut fluctuații continue, dar pe net a fost an de an pe creștere”, a subliniat consilier al guvernatorului BNR.

Sursa: Eduard Vînătoru/MEDIAFAX FOTO

Citiți și:

Marcel Boloș: „E o perioadă INCERTĂ până la numirea noului guvern. Am scos 6 miliarde de euro din rezerva de valută”. Noi precizări ale Ministerului

BNR a decis menținerea dobânzii-cheie la 6,5% pe an. Argumentele conducerii băncii centrale