Mugur Isărescu confirmă ce a spus premierul, deficitul este de 8% ca urmare a investițiilor. „Înseamnă o recesiune CRUNTĂ să reducem de la 8% la 3%”

„Atâta timp cât ai un deficit public mai mare decât creșterea economică, datoria publică crește. Și noi o să avem, înseamnă o recesiune cruntă în România dacă reducem de la 8% la 3% sau 2%, nu mai crește datoria, a declarat Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), chestionat, în cadrul conferinței privind raportul trimestrial al inflației, dacă țara noastră poate suporta un grad de datorie mai mare de 60% din PIB.

Reducerea deficitului bugetar și impactul în inflație

Mugur Isărescu a declarat că se așteaptă din partea viitorului Guvern la un „program de corecție cu sprijin politic puternic, pentru că orice corecție, orice ajustare înseamnă pe undeva o strângere a curelei.

Să reduci deficitul extern înseamnă să adaptezi consumul intern la nivel producției, dar pe de altă parte știm foarte bine că nu orice strângere a curelei este dureroasă. Se poate concepe și o strângere a curelei cu o dietă sănătoasă, ca să mă exprim așa, și atunci și durerea este mai maică, a mai spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR atrage atenția că o reducere forțată a deficitului ne poate băga în recesiune.

„Atâta timp cât ai un deficit public mai mare decât creșterea economică, datoria publică crește. Și noi o să avem, înseamnă o recesiune cruntă în România dacă reducem de la 8% la 3% sau 2%, nu mai crește datoria, a declarat Mugur Isărescu

Întrebat dacă deficitul de 8% este ca urmare a investițiilor, așa cum spunea premierul, Mugur Isărescu confirmă acest lucru, dar spune că în politică nu se bagă,

Nu-l contrazic pe domnul premier al României, așa este, investițiile au contribuit la deficitul public, dar problema este dinamica și mărimea deficitului. Nu este de ieri de astăzi. Cred că a mișca problema de la un guvern la altul nu este cea mai fericită abordare, dar asta este politica, noi nu ne putem băga în politică, a mai spus guvernatorul BNR.

Aceasta a mai precizat că: „Atâta vreme cât ai un deficit public mai mare decât creșterea economică. Deficitul contează chiar mai mult decât dacă ajunge datoria publică la 60%, a mai spus Isărescu. Când ne angrenăm și ne antrenăm într-o reducere a deficitul public, el trebuie să aibă cadență ca să își păstreze credibilitatea. „

Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat în ședința de vineri și Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2024, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp, dar și al secetei severe din 2024 și al majorării cotațiilor unor mărfuri, de natură să afecteze în continuare dinamicile prețurilor alimentelor și energiei, arată BNR.

Totodată,” rata anuală a inflației își va relua ulterior descreșterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului țintei și rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei. Descreșterea va continua să fie antrenată de efecte de bază dezinflaționiste, cărora li vor alătura influențele așteptate să vină din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt – pe o traiectorie mai ridicată totuși decât în proiecția precedentă -, dar și din restrângerea mai rapidă a excedentului de cerere agregată, comparativ cu previziunile anterioare.”, se mai arată în comunicatul BNR.

CITEȘTE ȘI: