Financial Times: Donald Trump nu mai dorește rezolvarea războiului din Ucraina în 24 de ore: A sugerat că „șase luni” ar fi o țintă mai realistă

Donald Trump și-a amânat cu câteva luni promisiunea din campanie de a pune capăt războiului din Ucraina în „24 de ore”. Această schimbare e atitudine a fost interpretată de partenerii europeni ca un semn că administrația sa nu va renunța imediat la sprijinul pentru Kiev, relatează Financial Times.

De asemenea, doi oficiali europeni au declarant pentru Financial Times că discuțiile cu noua echipă a lui Trump din ultimele săptămâni au indicat faptul că aceștia încă nu au decis cum să resolve conflictul și că sprijinul pentru Ucraina va continua și după învestirea președintelui american, la data de 20 ianuarie.

„Întreaga echipă (Trump) este obsedată de forţă şi de a părea puternică, astfel încât recalibrează abordarea în privinţa Ucrainei”, a declarat unul dintre oficiali.

MARIUS TUCĂ SHOW Petrișor Peiu pune condiții PSD. De ce nu are AUR încredere în social-democrați când vine vorba de formarea unei majorități

10:00

ECONOMIE Firmele din Iași cu cei mai mulți angajați. Câți bani aduc ei pentru companiile în care lucrează

09:48

Totodată, adminsitrația viitoare este precaută, deoarece se teme de comparațiile care ar putea fi făcute cu retragerea dezastruasă a SUA din Afganistan, pe care au reproșat-o administrației Biden.

Astfel, la începutul acestei săptămâni, Donald Trump a sugerat că „șase luni” ar fi o țintă mai realistă pentru a opri războiul. Reprezentantul său desemnat ca trimis special pentru războiul din Ucraina, Keith Kellogg, a declarat miercuri pentru Fox News că obiectivul este de a pune capăt conficlictului în „100 de zile”.

„Aş dori să stabilesc un obiectiv la nivel personal şi profesional – l-aş stabili la 100 de zile”, a declarat Kellogg pentru Fox News atunci când a fost întrebat despre un acord de pace în Ucraina.

El a mai spus că trebuie găsită o modalitate de a se asigura că soluția este solidă și durabilă și că războiul acesta se încheie „astfel încât să oprim măcelul”, a spus el.

Conform Financial Times, liderii și oficialii europeni au susținut în fața lui Donald Trump și a echipei sale că este nevoie de continuarea ajutorului militar american, pentru a pune Kievul într-o poziție cât mai puternică pentru negocierile de pace și pentru a ajuta la aducerea Moscovei la negocieri.

Luna trecută, oficialii francezi au declarat că întărirea poziției Ucrainei pe câmpul de luptă înseamnă oprirea înaintării Rusiei în estul țării, întrucât nu vor exista discuții, dacă Moscova continua să preia teritorii.

Astfel, sprijinul militar continuu al Washingtonului este important pentru apărarea Ucrainei, chiar dacă țările europene au contribuit și ele cu armament și un ajutor financiar semnificativ pentru Kiev. Premierul italian, Georgia Meloni, care s-a întâlnit cu Trump săptămâna trecută la stațiunea sa Mar-a-Lago, a exclus posibilitatea ca Washingtonul să „abandoneze” Ucraina.

„Nu prevăd o dezangajare a SUA”, a declarat ea joi într-o conferinţă de presă, spunând și că Trump este capabil să îmbine diplomaţia cu descurajarea.

Meloni a mai adăugat că Ucraina ar trebui să primească garanții de Securitate concrete, ca parte a oricărui potential acord diplomatic ca să pună capăt conflictului activ.

„Garanţiile de securitate sunt fundamentale dacă aspirăm de fapt la pace în Ucraina”, a spus ea. „Ştim cu toţii că în trecut Rusia a încălcat acordurile pe care le-a semnat. Fără garanţii de securitate, nu putem avea certitudinea că acest lucru nu se va mai întâmpla”, a mai recunoscut Meloni.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a încercat să convingă Washingtonul și alți aliați NATO să ancoreze aceste garanții de Securitate într-un calendar concret pentru aderarea țării la NATO. Însă și Biden, și Trump s-au arătat reticenți în a susține un astfel de pas, precum și unii lideri europeni, chiar și cancelarul german Olaf Scholz.

Între timp, președintele francez Emmanuel Macron a sugerat că trupele europene ar putea fi desfășurate în Ucraina, pentru a se asigura că Rusia nu atacă din nou, la fel, o idee care nu beneficiază de un sprijin unanim în Europa.

Joi, Kremlinul a declarat că Vladimir Putin va „saluta” orice abordare din partea lui Trump și ar fi pregătit pentru „dialog” cu SUA. Principalul obiectiv al lui Putin în orice discuție este să creeze noi acorduri de Securitate prin care să se asigure că Ucraina nu va adera la NATO și că alianța militară condusă de SUA se retrage din unele desfășurări ale sale din Est, conform unui fost oficial de rang înalt de la Kremlin, dar și unei alte persoane care a discutat despre acest lucru cu liderul rus, notează Financial Times.

„Vrea să schimbe regulile ordinii internaţionale astfel încât să nu mai existe ameninţări la adresa Rusiei. Este foarte îngrijorat de cum va arăta lumea după război”, a precizat fostul înalt oficial de la Kremlin. „Trump vrea oricum ca NATO să dea înapoi. Lumea se schimbă, orice se poate întâmpla”, a mai comentat acesta.

Oficialii occidentali, chiar și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au încercat să-i sublinieze că este important ca Trump să se asigure că impune „pacea printr-o demonstraţie de forţă” în Ucraina, evitând o înfrângere a Kievului care l-ar încuraja pe Putin şi pe aliaţii săi – China, Iran şi Coreea de Nord.

„Nu putem avea o situaţie în care Kim Jong Un şi liderul rus şi Xi Jinping şi Iranul bat palma pentru că am ajuns la o înţelegere care nu este bună pentru Ucraina, deoarece, pe termen lung, aceasta va fi o ameninţare gravă la adresa securităţii nu numai a Europei, ci şi a SUA”, a precizat Mark Rutte pentru FT luna trecută.

CITEȘTE ȘI: