După 471 de zile în captivitatea teroriștilor Hamas, cetățenele Israelului Romi Gonen, Emily Damari și Doron Steinbrecher au fost eliberate și transportate cu un elicopter de la o bază militară de lângă granița cu Fâșia Gaza către un spital din centrul Israelului.
În imaginile publicate recent, Emily Damari a scris pe o tăbliță albă mesajul „Coșmarul s-a încheiat!” pe durata zborului. De asemenea, imaginile le arată pe cele trei ostatice alături de șeful Forțelor Aeriene Israeliene, general-maior Tomer Bar, scrie Times of Israel.
„Eram speriate de moarte la momentul transferului, de teroriștii înarmați și de mulțimea care s-a adunat în Gaza”, a spus una dintre femeile eliberate pentru Canalul 12.
De la masacrul terorist comis de Hamas pe 7 octombrie 2023, 47,035 de militari și civili palestinieni (folosiți ca scuturi umane de teroriștii Hamas) au fost uciși în bombardamentele aviației israeliene și în urma operațiunilor terestre inițiate de premierul israelian Benjamin Netanyahu. Premierul are mandat de arestare din partea Curții Internaționale pentru crime de război.
Au fost uciși liderii Hamas (Yahya Sinwar, Ismail Haniyeh, Mohammed Deif și Hamas Marwan Issa) care au contribuit la organizarea atacului terorist de pe 7 octombrie, din care au rezultat 797 de civili uciși (inclusiv 36 de copii) și alți 251 care au fost răpiți și luați ostatici. În total, 1.968 de militari și civili israelieni au fost uciși în urma conflictului. Aproape 2 milioane de palestinieni au fost strămutați.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F01%2Fprofimedia-0813889751-1280x865.jpg)
Mormintele israelienilor uciși în masacrul de la 7 octombrie 2023. Sursa Foto: Profimedia
În războiul dus cu Hezbollah, culminat cu detonarea pagerelor de la distanță și invazia sudului Libanului, Israel a reușit să-i lichideze pe toți liderii grupării teroriste (Hassan Nasrallah, Hashem Safieddine, Fuad Shukr, Ibrahim Aqil și Ali Karaki) care au contribuit la ajutorarea grupării Hamas. 4.047 de militari și civili libanezi au fost uciși, în vreme ce Israelul a pierdut 87 de militari și 46 de civili.
Iranul a bombardat Israelul cu sute de drone și rachete de două ori pe parcursul anului trecut, fără a provoca distrugeri semnificative. Proiectilele lansate de Iran au fost interceptate de sistemul avansat de apărare antiaeriană al Israelului care a primit sprijin din partea SUA.
Israelul a reacționat printr-un răspuns dur la finalul lunii octombrie 2024: aviația israeliană a bombardat Iranul, paralizându-i capacitatea de producție de rachete, rețeaua de apărare aeriană care a fost grav avariată, distrugând bateriile de rachete sol-aer cu rază lungă de acțiune și radarele de detectare cu rază lungă.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F01%2Fprofimedia-0811826189-1280x853.jpg)
Bombardarea orașului Gaza. Sursa Foto: Profimedia
Conflictul dintre Israel și Hamas a declanșat și o criză internațională gravă în Marea Roșie din cauza acțiunilor rebelilor Houthi din Yemen care au capturat două vase petroliere și au atacat alte 60 nave. SUA, Marea Britanie, Franța, Italia, Olanda, Belgia, Germania, Grecia, China, India și Pakistan și-au trimis navele de război pentru a asigura securitatea, iar Israel a ripostat prin bombardamente aeriene. Până la această dată, a rezultat uciderea a 3 militari americani, 2 civili israelieni, 6 civili egipteni, 1 civil vietnamez, 3 marinari filipinezi, 53 civili yemeniți și a 106 de rebeli Houthi.
La finalul anului trecut, regimul Ba’athist din Siria s-a prăbușit după 13 ani de război civil, izbucnit în urma Primăverii Arabe, culminat cu teroarea ISIS și încheiat cu bombardamente israeliene sporadice. Dictatorul Bashar al-Assad a fugit în Rusia după ce Ahmed al-Sharaa, emirul organizației Tahrir al-Sham, a preluat puterea și a ocupat Damascul printr-o ofensivă surpriză. Între 500.000 și 617.910 de sirieni au fost uciși în urma războiului și 6,6 milioane s-au refugiat în alte țări, inclusiv în Europa.
Războiul dintre Israel și grupările teroriste Hamas și Hezbollah, precum și Criza din Marea Roșie, fac parte dintr-un conflict mai amplu – Războiul Proxy dintre Israel și Iran (care a susținut militar și financiar grupările Hamas, Hezbollah, fostum regim sirian Ba’athist și mișcarea Houthi).
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu l-a felicitat pe președintele american Donald Trump cu ocazia inaugurării acestuia pentru al doilea mandat, exprimându-și convingerea că „cele mai bune zile” ale alianței dintre Israel și SUA sunt la orizont. Președintele israelian Isaac Herzog și ministrul de Externe Gideon Sa’ar i-au transmis și ei mesaje de felicitare lui Trump.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F01%2Fprofimedia-0955830515-1280x853.jpg)
Donald Trump, la un eveniment din 18 ianuarie 2025 unde întâlnește familiile ostaticilor din Fâșia Gaza. Sursa Foto: Profimedia
Într-un mesaj video în limba engleză, Netanyahu a rememorat momentele semnificative din primul mandat al lui Trump, precum retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul, mutarea ambasadei SUA la Ierusalim și recunoașterea suveranității israeliene asupra Înălțimilor Golan. De asemenea, a subliniat acordurile Abraham din 2020, prin care Israel a stabilit pacea cu patru țări arabe, scrie Times of Israel.
„Sunt convins că, lucrând din nou împreună, vom ridica alianța Israel-SUA la noi culmi. Vom duce la bun sfârșit înfrângerea axei terorii a Iranului și vom inaugura o nouă eră de pace și prosperitate pentru regiunea noastră. Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru a aduce acasă toți ostaticii rămași, pentru a distruge capabilitățile militare ale Hamas și pentru a pune capăt dominației politice a acestuia în Gaza”, a declarat Netanyahu.
Premierul i-a mulțumit lui Trump și pentru contribuția adusă în promovarea unui acord de încetare a focului și eliberarea ostaticilor din Fâșia Gaza. Menționarea acestei realizări la discursul său inaugural i-au determinat pe fostul președinte american Joe Biden și fostul vicepreședinte Kamala Harris să se ridice în picioare și să-l aplaude pe Trump pentru o singură dată pe toată durata ceremoniei.
Pentru tot restul evenimentului, cei doi au stat așezați pe scaunele lor și au refuzat să se ridice la celelalte momente când majoritatea participanților din sală se ridicau în picioare să-l aplaude pe Trump, când președintele reales vorbea despre combaterea migrației ilegale și anularea politicilor pentru diversitate.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F01%2Fprofimedia-0577477039-1280x853.jpg)
Fiica președintelui american Donald Trump, Ivanka Trump, a asistat la ceremonia mutării ambasadei SUA la Ierusalim, pe 14 mai 2018. Sursa Foto: Profimedia
Întrebat de un reporter în Biroul Oval despre când ar putea fi semnat un acord de normalizare între Israel și Arabia Saudită, președintele Donald Trump a răspuns: „în curând”, adăugând că ar putea avea loc până la sfârșitul anului. Trump a subliniat că normalizarea relațiilor dintre Israel și Arabia Saudită ar reprezenta un alt pas istoric în cadrul acordurilor Abraham, care au adus deja pace între Israel și mai multe țări arabe.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F01%2Facordurile-abrams-1280x853.jpg)
15 septembrie 2020: Președintele american Donald Trump în primul său mandat prezidențial, ministrul de Externe Khalid bin Ahmed Al Khalifa din Bahrain, premierul israelian Benjamin Netanyahu și ministrul de Externe din Emiratele Arabe Unite Abdullah bin Zayed al-Nahyan au semnat Acordurile Abrams pentru normalizarea relațiilor diplomatice. Sursa Foto: Profimedia
În prima sa zi din al doilea mandat, președintele american Donald Trump a revocat un ordin executiv al fostului președinte Joe Biden privind sancționarea cetățenilor israelieni care s-au stabilit în Cisiordania, scrie Times of Israel. A revocat ordinul executiv semnat cu un an în urmă de predecesorul său, care impunea sancțiuni împotriva coloniștilor israelieni violenți.
Donald Trump a mai declarat că nu are încredere că acordul de încetare a focului în Gaza și promisiunea eliberării ostaticilor vor fi respectate pe parcursul celor trei etape planificate.
„Nu este războiul nostru. Este războiul lor. Nu am încredere. Dar cred că cealaltă tabără este foarte slăbită”, a spus Trump reporterilor în timp ce semna ordine executive în Biroul Oval.
Trump descrie Fâșia Gaza ca fiind „un șantier masiv de demolare”, adăugând că așezările distruse în bombardamentele aviației israeliene vor trebui să fie „reconstruite” după cele 15 luni de război. El a subliniat că Gaza este „un loc fenomenal” pe malul Mării Mediterane, cu „cea mai bună vreme”.
„Se pot face lucruri frumoase acolo, lucruri fantastice”, a declarat Trump, care a mai spus că „s-ar putea” să înceapă reconstrucția.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F01%2Fprofimedia-0955891812-1280x853.jpg)
Rafah, – 20 ianuarie 2025. Sursa Foto: Profimedia
Referitor la cine va guverna Fâșia Gaza după război, Trump a afirmat că nu poate fi Hamas, deoarece „nu a administrat-o prea bine” și „cei mai mulți dintre liderii Hamas sunt morți”. El a reiterat convingerea că Hamas nu ar fi lansat atacul devastator din 7 octombrie dacă el ar fi fost președinte, deoarece Iranul era „falit” din cauza sancțiunilor din primul mandat.
„Acum sunt bogați, dar slăbiți într-un fel. Atacul acela al Israelului i-a dat cu adevărat înapoi”, a spus Trump despre Iran, făcând referire la atacul aerian efectuat de aviația israeliană de anul trecut.
Reporter: How confident are you that you can keep the ceasefire in Gaza
Trump: It’s not our war. It is their war. I am not confident. pic.twitter.com/CJJWT4KMgC
— Acyn (@Acyn) January 21, 2025
Un ordin executiv semnat de președintele SUA, Donald Trump, pare să vizeze protestele anti-Israel ce au cuprins SUA de la atacul Hamas din 7 octombrie. Ordinul executiv intitulat „Protejarea Statelor Unite de teroriști străini și alte amenințări la adresa securității naționale și publice” stipulează că guvernul trebuie să fie „vigilent” în emiterea vizelor pentru cetățenii străini și să se asigure că cei care au primit permisiunea să intre pe teritoriul SUA „nu intenționează să facă rău americanilor sau intereselor noastre naționale”.
Ordinul exectiv cere guvernului SUA să se asigure că cetățenii străini „nu manifestă atitudini ostile față de cetățenii săi, cultura, guvernul, instituțiile sau principiile fondatoare și nu pledează pentru, nu sprijină și nu susțin teroriști străini desemnați sau alte amenințări la adresa securității noastre naționale”.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F01%2Fprofimedia-0917899872-1280x853.jpg)
Protest dintr-un campus universitar din Maryland. Sursa Foto: Profimedia
Trump a promis în campanie că va opri protestele anti-Israel, în special cele de pe campusurile universitare. Președintele a semnat și un ordin executiv prin care asistența externă pentru dezvoltare care vizează ajutoarele acordate palestinienilor va fi sistată pentru 90 de zile, în așteptarea evaluărilor privind eficiența și coerența cu politica sa externă.
„Toți șefii de departamente și agenții cu responsabilitate pentru programele de asistență externă pentru dezvoltare ale Statelor Unite vor întrerupe imediat noile obligații și plăți ale fondurilor de asistență pentru dezvoltare”, se arată în ordinul executiv semnat de Trump.
Sursa Foto: Profimedia