Furtuna solară din 2024, cea mai violentă din ultimii 35 de ani. Au fost perturbate rețele electrice, sateliți, sisteme GPS și păsări migratoare

Furtuna solară din luna mai a anului trecut a fost cea mai intensă din ultimii 35 de ani și și-a pus amprenta asupra datelor seismice de pe toată planeta, conform cercetărilor conduse de seismologul Jordi Diaz Cusi, de la Centrul de Geoștiințe din Barcelona al Consiliului Național de Cercetare din Spania (CSIC), transmite joi EFE, preluat de Agerpres.

Între 10 și 13 mai anul trecut, undele solare au ajuns pe Pământ și au declanșat o furtună geomagnetică de intensitate G5, cel mai înalt nivel.

MARIUS TUCĂ SHOW Marius Tucă Show începe luni, 29 iunie, de la ora 19.00, pe Gândul. Invitat: prof. univ. dr. Valentin Stan

19:00

EDUCAȚIE Bacalaureat 2026. Măsuri speciale pentru elevii din București, la 41°C. Ce se întâmplă dacă sistemul de scanare pică

18:59

Fenomenul provoacă apariția aurorelor boreale, dar pot perturba rețelele electrice, sateliții, sistemele de navigație și pot afecta animalele migratoare.

Studiul Scientific Reports a arătat că în timpul acelui episod semnalele magnetice au fost înregistrate clar într-un interval de peste 55 de ore, a anunțat joi CSIC și a fost una dintre cele mai lungi furtuni geomagnetice înregistrate vreodată de seismometre. Măsurătorile multora dintre seismometrele de bandă largă distribuite în întreaga lume au fost afectate de interferența cauzată de această mare furtună solară, a spus Diaz.

Studiul analizează modul în care curenții electrici generați de modificările câmpului magnetic influențează senzorii seismici. Aceste semnale sunt detectate la frecvențe sub 10 mHz, fiind mai clare între 1,5 și 5 mHz, în cadrul așa-numitelor pulsații magnetice Pc5.

Seismometrele pot ajuta la elucidarea fenomenului

Deși magnetometrele sunt instrumentele tradiționale pentru monitorizarea câmpului magnetic al Pământului, lucrările lui Diaz evidențiază potențialul seismometrelor în bandă largă de a le completa rezultatele.

Datorită distribuției lor globale, aceste dispozitive oferă o acoperire mult mai extinsă, oferind urme detaliate care ajută la o mai bună înțelegere a diferitelor faze ale acestor evenimente. Spre exemplu, în timpul furtunii din luna mai anul trecut, peste 300 de urme seismice au fost identificate în Europa, comparativ cu 30 de magnetograme.

Pentru această analiză, echipa lui Diaz a utilizat date seismice obținute prin platformele EIDA-EPOS (Infrastructura Europeană Integrată de Date – Sistemul European de Observare a Plăcilor Tectonice) și FDSN (Federația Internațională a Rețelelor Seismografelor Digitale), ceea ce le-a permis să identifice tipare în semnalele magnetice detectate de seismometrele europene și de principalele rețele seismice din lume.

Această abordare deschide noi căi pentru explorarea impactului vremii spațiale, arătând modul în care semnalele seismice pot furniza informații complementare asupra acestor fenomene.

Deși nu înlocuiesc complet înregistrările obținute de magnetometre, semnalele seismice pot ajuta la o mai bună înțelegere a evoluției temporale a furtunilor solare, având în vedere că numărul seismometrelor aflate în funcțiune la nivel mondial este semnificativ mai mare comparativ cu cel al magnetometrelor, a subliniat cercetătorul.

Astfel de descoperiri ar putea transforma monitorizarea furtunilor solare, consolidând rolul seismometrelor ca instrumente cheie în observarea spațiului și a efectelor acestuia asupra planetei.

Citiți și: Pământul este lovit de o furtună geomagnetică G4 (severă). Vor putea fi admirate aurore boreale, dar există riscuri privind telecomunicațiile