165 de ani de la cea mai puternică FURTUNĂ SOLARĂ. Ce efecte dezastruoase ar produce astăzi fenomenul care în 1859 a aprins stâlpii de telegraf

Cea mai puternică furtună geomagnetică înregistrată vreodată s-a produs în urmă cu 165 de ani și poartă numele omului de știință care a consemnat efectele resimțite pe Pământ. Evenimentul Carrington a provocat supratensiuni electrice în liniile telegrafice suficient de ridicate pentru a aprinde echipamentele. Efectele ar fi mult mai distrugătoare în zilele noastre, când mult mai multe sisteme se bazează pe energia electrică.

În 1 septembrie 1859, un val puternic de energie a intrat în coliziune cu atmosfera Pământului, a afectgat telegrafele din toată lumea, iar hârtiile din acele birouri au luat foc. A fost cea mai mare furtună solară înregistrată vreodată.

Dacă s-ar întâmpla astăzi, ar pune în pericol telecomunicațiile globale, ar distruge sateliții care orbitează și ar pun în pericol viața astronauților, scrie publicația Science Alert.

INEDIT Nu e o glumă. Au apărut primii ghiocei în România. Unde au fost fotografiați în prima zi a anului 2026

12:43

ULTIMA ORĂ Dronele ruseşti pare că s-au mutat la graniţa cu România. RO-Alert a semnalat o nouă prezenţă în zonă a dispozitivelor de atac

12:38

Acum am avea un avertisment, pentru că instrumentele din întreaga lume și din spațiu monitorizează Soarele în fiecare secundă a zilei.

Dar chiar și la viteza luminii, fulgerul de radiație al unei erupții solare masive ar lăsa între câteva minute și – dacă am fi foarte norocoși – o zi în care să ne pregătim pentru valul de particule încărcate care s-ar îndreaptă spre noi prin spațiu.

În mod uimitor, în 1859, înainte ca toate aceste echipamente de monitorizare să fie puse la punct, un astronom a observat lumina puternică înainte ca furtuna solară să ajungă pe Pământ.

În dimineața zilei de 1 septembrie 1859, la ora 11:18, astronomul englez Richard Carrington stătea în observatorul său privat înregistrând petele solare pe o imagine a Soarelui proiectată prin telescopul său pe un mic ecran.

„Au izbucnit două pete de lumină strălucitoare și albă”, a scris el în raportul său.

„Prima mea impresie a fost că dintr-o întâmplare o rază de lumină pătrunsese într-o gaură din ecranul atașat sticlei-obiect, prin care imaginea generală este aruncată în umbră, pentru că strălucirea era pe deplin egală cu cea a luminii directe a Soarelui”, nota omul de știința care a dat numele fenomenului.

În dimineața următoare, înainte de răsărit, scria NASA, „cerul de pe toată planeta Pământ a erupt în aurore roșii, verzi și violete atât de strălucitoare încât ziarele puteau fi citite la fel de ușor ca la lumina zilei”.

În lumea (în mare parte) pre-electrică din 1859, cea mai mare parte a umanității a experimentat lejer furtuna solară, ca pe un spectacol de lumini, fără să producă daune pe termen lung

Pe măsură ce lumea a devenit mai conectată la electronice în ultimul secol și jumătate, omenirea a început să perceapă potențiale pericole ale furtunilor solare pentru noua infrastructură. NASA înregistrează trei cazuri care datează din 1972 de furtuni solare care au perturbat în mod semnificativ viața de zi cu zi.

Dacă un eveniment Carrington s-ar întâmpla astăzi, lumea ar trebui probabil să se confrunte cu pierderea simultană a GPS-ului, a recepției telefonului mobil și a unei mari părți a rețelei electrice. Flota globală de avioane ar putea fi nevoită să coordoneze o împământare în masă fără precedent fără ghidare prin satelit. Infrastructura electronică nepăzită ar putea eșua definitiv.Cu toții ar trebui – cel puțin pe termen scurt – să așteptăm ca ziarul de mâine să apară pentru a afla detalii despre  consecințe.

„Oamenii din spațiu ar fi și ei în pericol”, a scris NASA.

„Astronauții care călătoresc în spațiu ar putea avea la dispoziție doar câteva minute după primul fulger de lumină pentru a găsi adăpost de particulele solare energetice care urmează aproape pe urmele acelor fotoni inițiali.

Cele mai bune estimări disponibile sugerează că un eveniment modern Carrington ar costa omenirea între 1 trilion și 2 trilioane de dolari americani în primul an și ar dura încă patru până la 10 ani pentru a obține o recuperare completă.

O estimare NASA din 2007 a constatat că daunele aduse flotei de sateliți ar costa între 30 de miliarde de dolari și 70 de miliarde de dolari, arată un articol publicat în Science Alert.

Conform estimărilor specialiștilor, din fericire, furtunile la nivel de eveniment Carrington par destul de rare, având loc probabil o dată la 500 de ani. Dar nu avem un mod sigur de a prezice când s-ar putea întâmpla următorul.

„În 2024 se anunţă cel mai agresiv vârf solar”

O furtună geomagnetică sau solară poate avea consecinţe dezastruoase pentru reţelele electrice sau chiar pentru comunităţile care s-ar baza exclusiv pe energie electrică, arată o analiză din luna mai a Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI).

Fenomenul numit „furtună solară” (furtună geomagnetică) este în general inofensiv, deoarece câmpul magnetic al planetei noastre este suficient de puternic pentru a bloca orice unde dăunătoare şi pentru a redirecţiona particulele electromagnetice către poli, unde formează aurorele.

Totuşi, Soarele provoacă şi furtuni magnetice atât de intense încât nu pot fi respinse de câmpul magnetic şi provoacă daune grave pe suprafaţa Terrei.

„În 2024 se anunţă cel mai agresiv vârf solar al ultimului secol. Ciclul solar este de 11 ani şi are câte un minim şi un maxim. Iniţial s-a prognozat maximumul solar la începutul lui 2025, însă experţii de la NASA îl anunţă mai devreme, de la jumătatea lui 2024 şi până la finele anului viitor, e posibil să asistăm la mai multe mari furtuni solare. În urmă cu 100 de ani, tehnologia pe bază de electricitate şi electromagnetism nu era atât de evoluată ca astăzi. Evident, sateliţi, internetul, aparatura de maximă precizie etc., toate ar putea să fie distruse de furtuni electromagnetice de o amplitudine uriaşă, ceea ce ar lăsa omenirea fără tot progresul tehnologic actual”, a transmis AEI, în mai.

În context, AEI consideră că, dacă în 1859 o furtună solară a distrus reţeaua de telegraf din SUA şi Europa, astăzi ar distruge întreaga infrastructură electronică a planetei, precum sateliţi, cablurile de internet sau comunicaţiile radio. De asemenea, alimentarea cu energie electrică şi funcţionarea instituţiilor vor fi afectate.

CITEȘTE ȘI:

Au trecut 38 de ani de la unul dintre cele mai mari CUTREMURE din România. „Blocul se balansa nebun, ca o trestie în vânt”

VIDEO-FOTO | Cum s-au mutat pe roți, din ordinul lui Ceauşescu, trei blocuri din București, cu tot cu locatari în ele. ”Le-au translatat cu atâta delicatețe că un pahar cu apă, pus pe masă, nu s-a vărsat”

Subteranele Bucureștiului. ”Porțile Timpului”, pasajele energetice și tunelurile de fugă ale lui Nicolae Ceaușescu

Secretele Cazinoului din Sinaia. Tunelul prin care erau trecuți banii și amantele, sinuciderile ascunse și arginții din fântâna arteziană

Care este cea mai veche stațiune de pe litoralul românesc și cine a pus piatra de temelie