Politica externă a noii Administrații Donald Trump este descrisă ca fiind bazată pe acorduri bilaterale, dar tendința se manifesta deja de ceva timp, în contextul în care ascensiunea Chinei a fragmentat sistemul economic mondial, ceea ce a condus la formarea unor blocuri comerciale, comentează cotidianul Financial Times.
”Politica externă a Administrației Donald Trump este descrisă ca fiind bazată pe negocieri în sensul obținerii unor acorduri bilaterale. Este o descriere corectă, în contextul în care gândirea noului președinte este ostilă cooperării internaționale”, notează editorialistul John Plender, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul ”Lumea se baza pe acorduri bilaterale cu mult înainte de Trump”.
”Trump manifestă doar puțin respect pentru normele și instituțiile globale, lucru evidențiat de retragerea SUA din Acordul climatic Paris și din Organizația Mondială a Sănătății. (…) Îngustimea concepției președintelui SUA privind conceptele economice și de securitate este exemplificată de amenințările cu lansarea unui război al tarifelor specific anilor 1930 deopotrivă asupra prietenilor, vecinilor și inamicilor SUA. Însă lumea se baza pe tranzacții bilaterale cu mult înainte de Trump. Ascensiunea Chinei, care sub conducerea președintelui Xi Jinping încearcă să exercite putere și influență pe plan mondial, a făcut inevitabilă fragmentarea globală în mari blocuri de putere”, subliniază autorul.
Tendințele de negociere a acordurilor bilaterale adaptate intereselor naționale se manifestă în numeroase domenii. Acest lucru se observă la nivelul abordărilor față de schimbările climatice, iar, pe fondul disensiunilor, tranziția energetică a devenit un miraj.
”A doua problemă este imigrația. Tensiunile geopolitice și încălzirea vremii în Orientul Mijlociu și Africa împing imigranții spre Europa. Ținând cont de presiunile asupra spațiilor locative și a serviciilor publice, ar fi necesară cooperare între statele UE. Dar, din păcate, momentul soluțiilor umanitare este de domeniul trecutului. Ascensiunea partidelor populiste anti-imigrație este o specificitate a peisajului politic european”, constată autorul.
Și dezvoltarea softurilor de inteligență artificială este problematică, pe fondul standardelor etice diferite. Fragmentarea sistemului mondial afectează și corporațiile, care depind de medii stabile și de comunități unite, concluzionează autorul.
Foto: Profimedia
Citește și: