Top 5 filme românești emblematice în care realitatea a fost distorsionată. „Mircea” sau „Mihai Viteazul – Călugăreni”, printre pelicule

Top 5 filme românești emblematice în care realitatea a fost distorsionată. Ne putem mândri cu o multitudine de pelicule românești care tratează nu doar situații istorice, ci și pe cele socio-politice sau situații firești. De data aceasta, în „vizor” se află câteva filme românești istorice, apreciate îndelung de mulți cinefili, care ar fi prezentat, însă, o serie de neadevăruri. Printre acestea se află pelicule precum „Mircea” sau „Mihai Viteazul – Călugăreni”. Istoricul Marius Diaconescu a evidențiat cele mai multe falsuri din filmele istorice româneşti. Iată mai jos detaliile.

Câteva dintre aceste filme românești emblematice, ajunse sub „lupa” istoricului Marius Diaconescu, sunt următoarele: „Mircea”, „Mihai Viteazul – Călugăreni”, „Pintea Vitezul”. Scriitorul Călin Hentea a luat sub „lupă” filmul „Tudor” din 1963, iar istoricul Ciprian Plăiașu a analizat filmele „Dacii” (1967), „Columna” (1968) şi „Burebista” (1980).

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Marius Tucă explică de ce depinde viitorul politic al Ancăi Alexandrescu: „Ține de relația ei cu George Simion”

23:26

SPORT Locul 9 pentru TRICOLORE la Mondialul de handbal feminin! Ce comparație se poate face cu edițiile precedente

23:25

Filme românești emblematice luate sub „lupă” de istorici și scriitori

Primul film care se află în vizorul istoricului Marius Diaconescu este „Mircea”, peliculă realizată de Sergiu Nicolaescu. În cadrul filmului, bătălia de la Rovine ar fi reprezentată greșit, istoricul menționând faptul că a avut loc în anul 1394, în octombrie, într-o zonă mlăștinoasă. Însă, există o confuzie care este legată de o altă bătălie, cea pe Argeș, din mai 1395, care este câștigată de Baiazid.

„Toată lumea ştie că Mircea cel Bătrân îl învinge pe Baiazid la Rovine. Nu este nimic adevărat, pentru că după bătălia de la Rovine, Mircea cel Bătrân stă aproape doi ani şi jumătate în Transilvania. Dacă ar fi câştigat bătălia ce căuta în martie 1395 la Braşov şi se închina regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg? De ce de patru ori a încercat armata ungară să îl repună pe tronul Ţării Româneşti pe Mircea cel Bătrân şi nu a reuşit pentru că au venit turcii întotdeauna şi l-au alungat pe Mircea?”, a spus istoricul.

Ce spune scriitorul Stelian Tănase despre film?

„Filmul despre Mircea cel Bătran e la fel de propagandistic ca şi Mihai Viteazul şi nu pot să-l văd fără să zâmbesc. Astfel în film apare Dan fratele lui Mircea cel Batran prezentat ca un trădător la curtea lui Baiazid când de fapt, Dan era fratele mai mare al lui Mircea şi murise în 1386 cu mulţi ani înainte de Rovine (1394) la asediul cetăţii Târnovo. Baiazid de asemenea apare eronat cu mult mai tânăr decât Mircea”, a susținut și scriitorul Stelian Tănase.

Bătălia de la Călugăreni

„Mihai Viteazul – Călugăreni” (1971), film realizat sub regia lui Sergiu Nicolaescu, după scenariul lui Titus Popovici, la Studioul Cinematografic București, a intrat în atenția istoricilor. Istoricul Marius Diaconescu a precizat faptul că Bătălia de la Călugăreni, care a avut loc în 1595, nu ar fi fost un real succes, așa cum s-ar prezenta în diverse filme și manuale. De asemenea, legat de film, este prezentată o scenă în care Mihai Viteazul intră în Alba Iulia pentru a realiza unirea celor 3 Țări Române. Însă, în realitate, domnitorul nu s-ar fi gândit la această unire.

„Pintea Viteazul”, un alt film românesc prin care s-ar prezenta un neadevăr

Istoricul Marius Diaconescu a mai precizat faptul că în „Pintea Viteazul” s-ar prezenta un alt neadevăr. Face legătura cu personajul principal despre care spune că era un „tâlhar la drumul mare” și că hasburgii au fost de partea românilor „în conflictul care tocmai începea între ei şi unguri”, arată Historia.ro.

„Tudor” (1963)

Scriitorul Călin Hentea a analizat îndeaproape filmul „Tudor”, realizat în anul 1963, prin care s-a deschis o „Epopee cinematografică naţională”. Este o peliculă inspirată din viața lui Tudor Vladimirescu (n. 1780, d. 1821, Țara Românească). Tudor Vladimirescu a fost prezentat sub forma unui erou național, neprihănit, care s-a dăruit luptei.

„Contrar adevărului, scenaristul Mihnea Gheorghiu îl trimite pe Tudor (decorat în războiul ruso-turc din 1806-1812) la Congresul de la Viena din 1814-1815, îl arată drept familiar înaltei clase politice europene, ba chiar este primit în audienţă de către ţarul Alexandru I pentru a-i cere, cu demnitate şi curaj, sprijinul împotriva dominaţiei otomane”, afirmă scriitorul Călin Hentea, potrivit sursei citate.

„Dacii” (1967), „Columna” (1968) şi „Burebista” (1980)

Alte pelicule românești care au intrat în atenția istoricilor reprezintă „Dacii” (1967), „Columna” (1968) şi „Burebista” (1980). În peliculele anterior menționate s-au integrat așa-zisele mari întruniri comuniste. Istoricul Ciprian Plăiașu a analizat aceste filme prin intermediul cărora se reliefează istoria dacilor și a romanilor. Totuși, apar și elemente care se întrepătrund cu „Epoca de Aur”. În filme se promovează, de altfel, cultul conducătorilor.

„În pelicula «Burebista» motivul întrunirilor este obsesiv, desprins parcă din realităţile anilor în care filmul era realizat:consiliul principilor, consiliul armelor şi fortificaţiilor, întâlnirea cu emisarii străini, întâlnirea lui Magna Mater, consiliu de război înainte de conflictele cu boii şi tauriscii, consiliul lui Cezar după cucerirea Galiei”, a spus Ciprian Plăiaşu.

V-ar putea interesa și:

„Kontinental 25”, cel mai nou film al regizorului Radu Jude, SELECTAT în competiția Festivalului de la Berlin. Pelicula e realizată cu telefonul mobil

Filmul de pe Netflix care a cucerit publicul român. O emoționantă lecție de viață despre provocările dure ale destinului

„Țăndări”, comedia regizată de Bogdan Naumovici, pe primul loc în box office

FRF lansează mini-seria „Generația de Suflet”. Regia va fi semnată tot de Remus Achim („În inima Naționalei: Din vestiar până în Germania”)

Sursă foto: Shutterstock