Începând cu 2017, odată cu extinderea definiției terenurilor eligibile pentru pășunat în legislația UE, suprafața terenurilor eligibile din Grecia aproape s-a dublat, deschizând oportunități pentru fraude. Astfel, persoane care pretindeau că sunt proprietari sau arendași ai unor pășuni situate în zone îndepărtate față de locul lor de reședință au depus cereri de subvenții fără a prezenta documente justificative, precum contracte de vânzare-cumpărare.
Auditorii OPEKEPE (Organizația pentru Plăți și Controlul Ajutoarelor Comunitare și Garanțiilor) nu erau obligați să verifice aceste documente, facilitând astfel aprobarea cererilor false. În unele cazuri, terenurile erau declarate de un solicitant într-un an, iar în anul următor de un altul, fără suprapuneri în aceeași perioadă, sugerând accesul la informații interne pentru a evita „rezervările duble”.
Schema implica trei niveluri: accesul consilierilor tehnici la informații despre pășunile disponibile, oficiali care ignorau cererile suspecte și înlăturarea managerilor care încercau să abordeze problema fraudelor. Majoritatea solicitărilor false proveneau din Creta, regiune care a primit două treimi din subvențiile agricole ale UE destinate Greciei în 2020. Unii solicitanți au obținut fonduri chiar și pentru terenuri situate în afara Greciei, inclusiv în Macedonia de Nord, care nu este membră a Uniunii Europene.
În urma dezvăluirilor privind fraudele legate de subvențiile agricole în Grecia, OPEKEPE a fost supusă unei analize riguroase. În martie 2024, Comisia Europeană a sancționat Grecia cu 283 de milioane de euro pentru gestionarea defectuoasă a plăților efectuate de OPEKEPE în anii 2020, 2021 și 2022. Potrivit investigațiilor EPPO, schema se desfășoară din 2017 și ar fi vorba de zeci de cazuri în care cetățeni greci au primit fonduri UE.
Pentru a remedia situația, ministrul grec al agriculturii, Konstantinos Tsiaras, a plasat OPEKEPE sub supravegherea directă a ministerului său și a convenit asupra unui plan de acțiune cu departamentul pentru agricultură al Comisiei Europene, având ca scop reformarea agenției. Cu toate acestea, au existat tensiuni interne, evidențiate de demiterea șefei departamentului de audit, Tycheropoulou, după ce aceasta a dezvăluit schema de fraudă. Această acțiune a fost justificată oficial prin „incompetență”, însă contextul sugerează posibile represalii pentru expunerea neregulilor.
Ulterior, EPPO a invitat-o să contribuie la anchetele sale și să ofere consultanță tehnică și juridică.
„Metodologia lui Tycheropoulou a dus la descoperirea unei rețele extinse care, prin declarații false de proprietate, a primit ilegal ajutoare UE din rezerva națională”, a declarat avocatul acesteia, Antonis Vagianos, pentru POLITICO. „A existat o campanie concertată pentru a o discredita… începând cu deschiderea unui dosar disciplinar împotriva ei și demiterea ei abuzivă din funcția de șef al Departamentului de Audit Intern ”pe motiv de incompetență”, a adăugat avocatul.
Conform unui fost oficial, schema funcționa pe trei nivele: OPEKEPE oferea acces la informațiile privind terenurile disponibile, oficialii în fraudă închideau ochii la aplicațiile suspecte sau emiteau circulare pentru a ajuta autorii fraudei, iar cei care încercau să oprească frauda erau eliminați din agenție.
„Nu ar fi fost posibil fără coordonarea cuiva care avea acces la hărțile cu terenurile disponibile”, a adăugat oficialul din Ministerul Agriculturii.
În ianuarie 2025, Nikolaos Salatas, un fost judecător, a fost numit în funcția de președinte al OPEKEPE, devenind al șaselea lider al agenției în cinci ani. Această numire a stârnit controverse, unii critici sugerând că alegerea unui fost judecător ar putea avea legătură cu gestionarea probelor în investigațiile în curs.
Aceste evenimente subliniază provocările semnificative cu care se confruntă Grecia în asigurarea transparenței și corectitudinii în distribuirea fondurilor europene destinate agriculturii.
Citește și: