Curtea Constituțională a publicat MOTIVAREA respingerii candidaturii lui Călin Georgescu la prezidențiale: „Nu conduce la o sancționare perpetuă”

Curtea Constituțională a transmis vineri 14 martie, documentul ce conține motivele pentru care judecătorii au decis să respingă contestația lui Călin Georgescu, referitoare la decizia BEC de a-i respinge candidatura la alegerile prezidențiale din luna mai 2025. 

CCR arată în hotărâre că respingerea înregistrării unei candidaturi pe motiv că persoana în cauză a încălcat principii și valori constituționale nu conduce la o sancționare perpetuă a acesteia prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României. Mai exact, Călin Georgescu ar mai putea candida la alegerile prezidențiale următoare, dacă nu se va abate de la normele constituționale.

„Cu privire la aspectul referitor la valorificarea în timp a anumitor atitudini/conduite/luări de poziție contrare principiilor și valorilor constituționale, Curtea subliniază că încălcarea acestora nu conduce la o sancționare perpetuă a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale.” este menționat în documentul CCR. Documentul poate fi consultat integral AICI.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Marius Tucă: Ciucu, întâiul userist al PNL-ului, a fost votat de 5% din populația Bucureștiului

23:56

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Marius Tucă explică de ce depinde viitorul politic al Ancăi Alexandrescu: „Ține de relația ei cu George Simion”

23:26

„Privind contestațiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central
nr.18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii
independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele
României din anul 2025, precum și a semnului electoral

Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Benke Károly – prim-magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1. Pe rol se află soluționarea contestației formulate de domnul Călin Georgescu privind
respingerea înregistrării candidaturii sale la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.
2. Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 10 martie 2025 și
formează obiectul Dosarului nr.927F/2025, la care a fost atașată Decizia nr.18D din 9 martie 2025
privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile
pentru Președintele României din anul 2025, transmisă de Biroul Electoral Central (BEC) cu Adresa
nr.150C/BEC/P.R./2025 din 10 martie 2025, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr.2726 din 10
martie 2025.

3. În motivarea contestației, domnul Călin Georgescu arată că, sub aspect procedural,
BEC nu a respectat condițiile legale privind cvorumul de prezență, cvorumul de vot, procedura de
desfășurare a ședinței și procedura de adoptare, redactare și publicare a Deciziei BEC nr.18D din 9
martie 2025 și a procesului-verbal întocmit de BEC din care rezultă data și ora afișării acesteia –
procesul-verbal nefiind nici măcar semnat. Prin urmare, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art.174 și
următoarele din Codul de procedură civilă, care atrag nulitatea absolută a deciziei și a procesului-verbal
antereferite. Așadar, se solicită obligarea BEC la comunicarea procesului-verbal al ședinței din data de
9 martie 2025 în care a fost adoptată decizia și a fost întocmit procesul-verbal de afișare, pentru a se
putea constata și dovedi neregularitățile de ordin procedural care atrag nulitatea absolută a Deciziei
BEC nr.18D din 9 martie 2025 și a procesului-verbal de afișare.

4. Pe fondul contestației, se susține că, potrivit art.17 alin.(1) lit.b) și art.29 alin.(1)–(3) din
Legea nr.370/2004, BEC are atribuția de a constata îndeplinirea doar a condițiilor de fond și de formă
prevăzute de lege pentru candidaturi și, subsecvent, de a le înregistra pe cele care îndeplinesc aceste
condiții, respectiv de a respinge înregistrarea celor care nu le îndeplinesc. Condițiile de formă sunt
prevăzute de art.27 alin.(2)–(5) din Legea nr.370/2004, completate de cele stabilite prin Hotărârea
Autorității Electorale Permanente nr.1/2025 și prin Decizia BEC nr.2D din 26 februarie 2025. Condițiile
de fond sunt cele enumerate la art.28 din Legea nr.370/2004, cu trimitere doar la art.37 din Constituție,
care, la rândul lui, face trimitere la art.16 alin.(3) din Legea fundamentală. Prin urmare, în legătură cu
înregistrarea candidaturilor la alegerile pentru Președintele României, BEC trebuie să își realizeze
singura atribuție în materie, prevăzută expres de Legea nr.370/2004, și anume aceea de a constata
îndeplinirea condițiilor de formă și de fond sus-menționate. În schimb, BEC, prin decizia de respingere
a înregistrării candidaturii domnului Călin Georgescu, nu a verificat, în niciun fel, îndeplinirea cumulativă
a condițiilor de formă și de fond cerute de Legea nr.370/2004 și de actele adoptate în baza acesteia,
mărginindu-se să precizeze că „nu poate da prevalență analizei aspectelor formale ale prezentei
candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranșate deja de curte [Curtea Constituțională – s.n.]”.

În întreg cuprinsul deciziei contestate, BEC a analizat doar condiții de fond suplimentare, decurgând
indirect din alte prevederi constituționale decât cele la care Legea nr.370/2004 însăși face trimitere și care au fost decelate, pe cale de interpretare, în jurisprudența Curții Constituționale, prin Hotărârea nr.2
din 5 octombrie 2024.

5. BEC nu doar că nu și-a îndeplinit singura atribuție în materie, dar și-a și substituit
competența exclusivă a Curții Constituționale de a examina și verifica îndeplinirea condițiilor de
eligibilitate și de fond pentru candidatura la funcția de Președinte al României, care decurg, pe cale de
interpretare, din alte dispozițiile ale Constituției decât cele la care face trimitere Legea nr.370/2004,
respectiv cele ale art.82 alin.(2) cu privire la conținutul jurământului de credință ce trebuie depus la
intrarea în mandat.

6. Se menționează că, prin Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024, paragrafele 48 și 58 –
invocată de BEC –, Curtea arată că îi revine în mod exclusiv competența de a verifica îndeplinirea de
către candidați a condițiilor de eligibilitate rezultate din Constituție. Or, potrivit procedurii stabilite de
Legea nr.370/2004, această verificare de către Curte se poate realiza numai în situația unei candidaturi
a cărei înregistrare a fost admisă de BEC, dar, ulterior, a fost contestată în condițiile art.31 alin.(1) din
Legea nr.370/2004.

7. În concluzie, Decizia BEC nr.18D din 9 martie 2025 este vădit nelegală, întrucât BEC
nu și-a îndeplinit atribuția de a verifica îndeplinirea condițiilor de formă și de fond prevăzute de Legea
nr.370/2004 și și-a arogat, în mod nepermis, competența exclusivă a Curții Constituționale de a
interpreta Legea fundamentală pentru stabilirea unor condiții suplimentare de eligibilitate și fond privind
candidatura la funcția de Președinte al României – altele decât cele prevăzute de Legea nr.370/2004 –
, precum și, în subsidiar, pe cea de a examina și verifica îndeplinirea acestora.

8. Se arată că în timp ce deciziile Curții Constituționale au ca obiect verificarea
conformității legii cu dispozițiile constituționale, având, așadar, un caracter general și impersonal,
hotărârile Curții Constituționale date în procedura privind alegerea Președintelui României – mai exact,
în soluționarea contestațiilor privind deciziile BEC de admitere sau de respingere a candidaturilor – sunt
date intuitu personae, așa cum este cazul Hotărârii nr.2 din 5 octombrie 2024, care are în vedere
candidatura doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă depusă în cadrul procesului electoral din anul 2024.

9. Cu toate acestea, nici deciziile, nici hotărârile Curții Constituționale nu produc efecte
sine die. Astfel, deciziile, indiferent dacă sunt decizii de constatare a constituționalității sau
interpretative, își încetează aplicarea odată cu abrogarea legii în legătură cu care au fost date și cu
care fac corp comun. Mutatis mutandis, hotărârile pronunțate în cadrul procedurii de alegere a
Președintelui României își produc efectele doar până la încheierea, în orice formă, a procesului
electoral. Din această perspectivă, se consideră că BEC a făcut o confuzie între deciziile și hotărârile
Curții Constituționale în privința caracterului lor general obligatoriu, întrucât invocă art.147 alin.(4) din
Constituție, care se referă numai la deciziile Curții, nu și la hotărârile acesteia.

10. Se susține că BEC apreciază în mod greșit – nesocotind chiar dispozițiile Legii
nr.370/2004 – că alegerile pentru funcția de Președinte al României, care se desfășoară în anul 2025,
ar reprezenta, de fapt, același proces electoral cu cel desfășurat în anul 2024 și anulat prin Hotărârea
Curții Constituționale nr.32 din 6 decembrie 2024. În realitate, plecând de la definiția legală a perioadei
electorale [art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.370/2004], se apreciază că în discuție sunt două perioade
electorale și, deci, două procese electorale distincte: unul desfășurat în anul 2024 în baza Ordonanței
de urgență a Guvernului nr.98/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor
pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul
2024, a Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României
din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru
realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024, iar celălalt, în curs
de desfășurare în anul 2025, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2025 privind unele
măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025 și
alegerilor locale parțiale din anul 2025, a Hotărârii Guvernului nr.4/2025 privind stabilirea datei alegerilor
pentru Președintele României din anul 2025 și a Hotărârii Guvernului nr.17/2025 privind aprobarea
Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României
din anul 2025.

11. În aceste circumstanțe, autorul arată că, în opinia sa, considerentele Hotărârii Curții
Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024 privind candidatura doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă, dată
în cadrul procesului electoral pentru alegerea Președintelui României din anul 2024, nu se pot aplica
în cazul candidaturii domnului Călin Georgescu, în cadrul unui nou proces electoral, cel privind alegerea
Președintelui României din anul 2025, cu atât mai mult cu cât BEC nu a adus nicio dovadă că situația
de fapt imputată domnului Călin Georgescu, în cadrul procesului electoral din anul 2025, ar fi fost
similară cu cea a doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă, în cadrul procesului electoral din anul 2024. Se
mai menționează că Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024 nu numai că nu face referiri la fapte sau
declarații ale domnului Călin Georgescu din care ar rezulta nerespectarea Constituției și a democrației,

dar nici nu îl nominalizează. Se arată, în realitate, că Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024 se referă
la cu totul alte aspecte, respectiv manipularea votului alegătorilor prin utilizarea netransparentă a
tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale și finanțarea din surse nedeclarate a campaniei, inclusiv
online (paragraful 11).

12. Prin urmare, acceptând linia de gândire a BEC, ar însemna ca o hotărâre a Curții
Constituționale privind admiterea unei contestații față de o decizie de înregistrare a unei candidaturi de
către BEC să poată fi invocată cu titlu de jurisprudență chiar de către BEC pentru a respinge
înregistrarea unei alte candidaturi, într-un alt proces electoral, fără ca situația de fapt premisă să fi fost
asemănătoare și dovedită și, deci, fără să poată fi aplicat principiul de drept ubi eadem est ratio, ibi
eadem solutio esse debet.

13. Se învederează că dacă s-ar accepta ca o hotărâre a Curții Constituționale privind
anularea alegerilor în cadrul unui proces electoral, cauzată de faptele atribuite, fie și indirect, unuia
dintre candidați, ar constitui fine de neprimire pentru înregistrarea de către BEC a oricărei candidaturi
a respectivului cetățean român sau motiv de anulare de către Curtea Constituțională a deciziei BEC de
înregistrare a candidaturii sale, aceasta ar însemna, de facto, suprimarea perpetuă a dreptului
constituțional de a fi ales, în pofida îndeplinirii tuturor condițiilor de formă și de fond prevăzute de Legea
nr.370/2004, adică a însuși actului normativ care reglementează alegerea Președintelui României.

14. În concluzie, se apreciază că Hotărârile Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024
și nr.32 din 6 decembrie 2024 nu reprezintă un precedent jurisprudențial care să fundamenteze juridic
Decizia BEC nr.18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a
domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

15. Pe rolul Curții Constituționale se află și Dosarele nr.928F/2025–nr.935F/2025,
nr.937F/2025 și nr.938F/2025, având ca obiect soluționarea contestațiilor formulate de Elena Radu,
Mircea-Victor-Daniel Chitic, Ana Craiu, Narcis-Viorel-Florin Someșfălean, Norita Popescu, Elena Albu,
Călin Georgescu, Cătălin Georgescu, Mihai Rapcea și Maria Tamaris Taloi împotriva Deciziei Biroului
Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii domnului Călin
Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

16. În Dosarul nr.928F/2025, contestația a fost formulată de doamna Elena Radu și a fost
înregistrată la Curtea Constituțională la data de 10 martie 2025. În motivarea contestației se susține, în
esență, că BEC, prin Decizia nr.18D din 9 martie 2025, a refuzat să analizeze criteriile de legalitate
privind candidatura domnului Călin Georgescu, negând totodată și dreptul de a fi ales al acestuia
(garantat de art.37 din Constituție) și dreptul de vot (garantat de art.36 din Constituție) al cetățenilor
care doresc să voteze acest candidat, în condițiile în care acesta este primul în opțiunea de vot în toate
sondajele care au fost efectuate, în lipsa oricărei norme legale, fiind încălcate astfel dispozițiile art.53
alin.(1) din Constituție.

17. În acest sens, se arată că, din analiza coroborată a dispozițiilor constituționale ale art.1
alin.(3) și (5), ale art.37, ale art.16 alin.(3), ale art.40 alin.(3) și ale art.53 alin.(1), se poate constata că
dreptul de a fi ales reglementat de art.37 din Constituție este un drept fundamental care este garantat
de statul român, el poate fi restrâns „numai prin lege”, iar demnitățile publice pot fi ocupate „în condițiile
legii”. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, termenul de „lege” prevăzut de art.53
alin.(1) din Constituție pentru restrângerea drepturilor fundamentale are înțelesul de act formal al
Parlamentului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.157 din 13 mai 2020, paragraful 80). Or, legea
care reglementează alegerea președintelui, ca act formal al Parlamentului, este Legea nr.370/2004,
iar, potrivit acesteia, condițiile care trebuie îndeplinite de către un candidat independent la funcția de
Președinte al României sunt următoarele: a) candidatul independent să depună propunerea de
candidatură în scris, semnată de acesta [art.27 alin.(2) lit.a)]; b) propunerea de candidatură să cuprindă
prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia
candidatului și precizarea că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a candida [art.27 alin.(2)
lit.b)]; c) propunerea de candidatură să fie însoțită de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă,
semnată și datată de candidat, de declarația de avere, declarația de interese, de o declarație pe propria
răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de
colaborator al acesteia, precum și de lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000
de alegători [art.27 alin.(2) lit.c)]; d) să îndeplinească condițiile prevăzute de art.37 din Constituție [art.28
alin.(1)]; e) să nu fi fost ales anterior de două ori ca Președinte al României [art.28 alin.(1)]; f) la data
depunerii candidaturii, să nu fi fost condamnat definitiv la pedepse privative de libertate pentru
infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau
dezincriminarea [art.28 alin.(2)].

18. Așadar, tocmai pentru garantarea dreptului de a fi ales prevăzut de art.37 și pentru a
nu se încălca dispozițiile art.53 alin.(1) din Constituție, art.29 alin.(1) din Legea nr.370/2004 prevede în
mod expres că BEC verifică îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de această lege
pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții și respinge înregistrarea
candidaturilor care nu îndeplinesc condițiile legale. Astfel, Legea nr.370/2004 limitează competențele
BEC la verificarea îndeplinirii condițiilor de fond și de formă prevăzute de această lege.

19. Se susține că decizia BEC contestată nu se bazează pe o normă dintr-o lege adoptată
de Parlament care să restrângă dreptul de a candida, ci doar pe interpretarea unor hotărâri ale Curții
Constituționale (și anume, Hotărârile nr.2 din 5 octombrie 2024 și nr.32 din 6 decembrie 2024), ceea
ce contravine principiului legalității restrângerii drepturilor fundamentale. Drept urmare, BEC și-a
depășit competențele legale, arogându-și competențele Parlamentului care este unica autoritate
legiuitoare, conform art.61 alin.(1) din Constituție, BEC neputând introduce condiții suplimentare pentru
candidatură față de cele prevăzute în Legea nr.370/2004. Orice condiții suplimentare pentru
candidatură trebuie stabilite printr-o lege adoptată de Parlament, iar nu printr-o interpretare
administrativă a BEC, acesta încălcând, astfel, și prevederile art.1 alin.(4) din Constituție privind
separația puterilor în stat, precum și prevederile art.1 alin.(3) coroborate cu art.37, art.53 alin.(1) și art.1
alin.(5) din Constituție.

20. Se mai susține că argumentele invocate de BEC pentru respingerea candidaturii sunt
în contradicție cu prevederile constituționale.

21. Astfel, în primul rând, susținerile potrivit cărora respingerea candidaturii domnului Călin
Georgescu s-a făcut în aplicarea Hotărârilor Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024 și nr.32 din
6 decembrie 2024 nu pot fi reținute și nu pot conduce la respingerea candidaturii, deoarece, pe de o
parte, prin aceste hotărâri nu s-a constatat o neconstituționalitate a Legii nr.370/2004, iar Curtea
Constituțională nu putea, printr-o hotărâre, să introducă noi condiții de candidatură pentru alegerile
prezidențiale, deoarece, potrivit art.61 alin.(1) și art.147 alin.(1) din Constituție, Parlamentul este cel
care trebuie să pună în acord prevederile neconstituţionale dintr-o lege cu dispozițiile Constituţiei.
Aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit art.53 alin.(1) din Constituție, fiind vorba despre restrângerea
unui drept fundamental, aceasta se poate face numai prin lege ca act formal al Parlamentului. Pe de
altă parte, prin niciuna dintre cele două hotărâri ale Curții Constituționale nu s-a interzis candidatura
domnului Călin Georgescu astfel încât să existe obligația punerii în aplicare de către BEC. Susținerile
potrivit cărora procesul electoral din anul 2024 a fost anulat prin Hotărârea Curții Constituționale nr.32
din 6 decembrie 2024 „ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor procedurii
electorale” sunt în neconcordanță cu considerentele acestei hotărâri, deoarece în considerentele
acesteia nu se reține „o conduită a candidatului” și nici nu este indicat numele vreunui candidat. Drept
urmare, motivarea deciziei BEC de respingere a candidaturii domnului Călin Georgescu s-a făcut pe
baza unei simple aprecieri a considerentelor hotărârii sus-menționate.

22. În al doilea rând, se arată că referirile din considerentele deciziei BEC atacate privitoare
la „condițiile care rezultă din forma sacrosantă a jurământului depus de persoana aleasă în funcție de
Președinte al României” nu pot fi aplicate domnului Călin Georgescu, deoarece, pe de o parte, acesta
nu a deținut o demnitate publică pentru ca, la învestirea în funcție, să fi depus un asemenea jurământ,
iar ulterior să se dovedească cu probe că și-a încălcat jurământul, iar, pe de altă parte, încălcarea
jurământului depus poate să fie o faptă care se săvârșește numai după depunerea jurământului, iar
sancțiunea este cea prevăzută de art.95 din Constituție, care reglementează suspendarea din funcție
a Președintelui României. Drept urmare, nicio persoană nu poate fi sancționată cu decăderea din
dreptul de a candida pentru încălcarea jurământului pe care nu l-a depus încă. Mai mult, potrivit art.95
alin.(1) din Constituție, Curtea Constituțională are competențe de a se pronunța cu privire la o eventuală
încălcare a prevederilor Constituției și să îl sancționeze pe Președinte pentru o asemenea încălcare
numai cu ocazia consultării asupra cererii de suspendare după ce un cetățean este ales ca Președinte
al României, a depus jurământul și este în exercitarea funcției și a fost formulată o cerere de suspendare
din funcția de Președinte.

23. Așadar, potrivit prevederilor constituționale, nici Curtea Constituțională și nici BEC nu
au competența de a sancționa un cetățean cu interzicerea candidaturii pentru încălcarea unui jurământ
pe care nu l-a depus încă. Nicio lege nu prevede o asemenea sancțiune „anticipată”, iar aplicarea unei
asemenea sancțiuni echivalează cu încălcarea art.53 alin.(1) din Constituție.

24. În al treilea rând, se susține că punerea în aplicare a unor hotărâri ale Curții
Constituționale adoptate în cadrul unui alt proces electoral pentru noul proces electoral echivalează cu
anularea dreptului de a fi ales, deoarece un cetățean care îndeplinește condițiile prevăzute de Legea
nr.370/2004 nu ar mai putea candida niciodată. Or, art.53 din Constituție reglementează restrângerea
drepturilor fundamentale, nu anularea acestora. Nici măcar cetățenilor care au fost condamnați penal
definitiv nu le este anulat dreptul de a fi ales (de a candida), potrivit art.28 alin.(2) din Legea nr.370/2004,
ci doar persoanelor care au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni
săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau
dezincriminarea.

25. Or, ca urmare a faptului că nu există nicio lege care să prevadă „condițiile de eligibilitate
constituțională a candidaturii” și termenul și condițiile în care o hotărâre a Curții Constituționale,
întemeiată pe astfel de condiții, își încetează efectele, iar cetățeanului respectiv nu i se mai aplică
restrângerea dreptului dispusă prin acea hotărâre, o respingere a candidaturii întemeiată pe hotărâri
ale Curții Constituționale adoptate în cadrul unui proces electoral anterior echivalează cu o anulare a
dreptului de a fi ales, care este incompatibilă cu Constituția.

26. În concluzie, se solicită admiterea contestației, anularea Deciziei BEC nr.18D din 9
martie 2025 și dispunerea înregistrării candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile prezidențiale
din 2025, deoarece respingerea înregistrării candidaturii unui cetățean pentru motivele invocate de
către BEC în decizia atacată echivalează cu crearea unei proceduri arbitrare pentru alegerea
Președintelui României, nestabilită de legea adoptată de Parlament, procedură care contravine art.1
alin.(3) din Constituție, suveranitatea națională a poporului român, statuată de art.2 din Constituție, fiind
anulată prin crearea unor pârghii prin care candidații pe care poporul dorește să îi aleagă ca
reprezentanți ai săi să fie înlăturați în baza unor criterii arbitrare, neprevăzute de legea adoptată de
Parlament care reglementează procedura de alegere a Președintelui României și care sunt contrare
prevederilor Constituției.

27. În Dosarele nr.929F/2025–nr.932F/2025 și nr.934F/2025, contestațiile au fost formulate
de domnul Mircea-Victor-Daniel Chitic, doamna Ana Craiu, domnul Narcis-Viorel-Florin Someșfălean și
doamnele Norita Popescu și Elena Albu și au fost înregistrate la Curtea Constituțională la data de 10
martie 2025.

28. În motivarea contestațiilor se susține, în esență, că Legea nr.370/2004 prevede două
tipuri de condiții ce trebuie îndeplinite de către candidații la funcția de Președinte al României, respectiv
condiții de fond și condiții de formă. Or, BEC nu a prezentat și nu a supus examinării condițiile prevăzute
în lege, ci a reținut, în motivarea deciziei contestate, doar aspecte de jurisprudență a Curții
Constituționale adunate și prezentate selectiv. Cu privire la motivarea deciziei BEC contestate se
menționează Hotărârea Curții Constituționale nr.4 din 22 septembrie 2019.

29. Se susține că, deși candidatul Călin Georgescu a îndeplinit toate condițiile de fond și
de formă prevăzute de lege pentru a se proceda la înregistrarea candidaturii sale, BEC, prin Decizia
nr.18D din 9 martie 2025, a respins candidatura acestuia pentru motive străine prevederilor cuprinse în
Constituție și în Legea nr.370/2004. Astfel, prin motivarea fundamentată pe considerentele reținute în
Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024, BEC a denaturat sensul procedurii electorale
prezidențiale prin pronunțarea Deciziei nr.18D din 9 martie 2025, care este una neavenită, nelegală și
abuzivă, fiind realizată printr-un exces de putere.

30. Prin urmare, Decizia BEC nr.18D din 9 martie 2025 este pronunțată cu nerespectarea
vădită a prevederilor constituționale ale art.146 privind atribuțiile Curții Constituționale și ale art.147
privind deciziile Curții Constituționale, precum și a Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea
Curții Constituționale și a Legii nr.370/2004, lege care nu a fost completată și/ sau modificată ca urmare
a pronunțării Hotărârilor Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024 și nr.32 din 6 decembrie 2024,
textele legale care garantează îndeplinirea condițiilor de formă și de fond care trebuie îndeplinite de
către candidații la funcția de Președinte al României nefiind, până în prezent, declarate ca
neconstituționale.

31. În continuare, se arată că există o diferență fundamentală între deciziile și hotărârile
pronunțate de Curtea Constituțională în temeiul art.146 și 147 din Constituție, diferență prevăzută în
mod expres în art.11 din Legea nr.47/1992. Astfel, doar deciziile pronunțate de Curtea Constituțională
sunt cele care au putere de lege și care constată sau interpretează limitele constituționalității unei norme
legale, având ca efect modificarea întinderii și aplicării unui act normativ ca urmare a unor probleme
intrinseci sau extrinseci de constituționalitate, efect care impune, în temeiul art.147 din Constituție,
modificarea într-un termen de 45 de zile a normei legale constatate ca fiind neconstituțională. Or,
dispozițiile Legii nr.370/2004 nu au fost constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie a Curții
Constituționale pentru a putea fi modificate sau completate de către Parlament în termenul legal, motiv
pentru care nici aplicarea normei nemodificate nu poate fi extinsă prin hotărâri ale instanței
constituționale.

32. În realitate, Hotărârile Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024 și nr.32 din 6
decembrie 2024, pe care s-a fundamentat motivarea deciziei BEC contestate, nu au avut ca obiect
verificarea constituționalității Legii nr.370/2004, astfel că aceste hotărâri nu pot avea un caracter
interpretativ al art.28–31 din această lege, și cu atât mai mult nu pot adăuga la lege. Orice altă
interpretare prin care s-ar extinde rolul și funcțiunea hotărârilor (nu și ale deciziilor) Curții Constituționale
constituie o încălcare a principiului separației puterilor în stat consacrat de art.1 alin.(4) și (5) din
Constituție.

33. Prin urmare, se susține că Decizia BEC nr.18D din 9 martie 2025 este pronunțată fără
niciun fundament legal și printr-o interpretare abuzivă și neconstituțională a normelor cuprinse în Legea
nr.47/1992 și Legea nr.370/2004, toate acestea atrăgând neconstituționalitatea și nelegalitatea deciziei
contestate.

34. Se mai arată că reținerea, în afara unor dispoziții legale, de către BEC în decizia
contestată a unui „cadru axiologic în care au loc alegerile pentru funcția de Președinte al României”
reprezintă o conduită arbitrară menită să nesocotească dreptul de a fi ales, astfel cum este prevăzut în
art.37 din Constituție. BEC nu doar că a nesocotit un drept fundamental de a fi ales al candidatului Călin
Georgescu, dar a instituit și o nouă incompatibilitate cu un efect definitiv pe viață. Or, restrângerea unui
drept, fie ea și temporară, trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, fără a se putea
atinge în substanța sa însăși existența dreptului vizat. Din motivarea deciziei de respingere a
candidaturii domnului Călin Georgescu rezultă că substanța dreptului de a fi ales în funcția de
Președinte al României este, în mod clar, afectată, iar acest lucru este ireversibil, în accepțiunea BEC.
Motivarea Deciziei BEC nr.18D din 9 martie 2025, cu argumente care adaugă în mod flagrant la
Constituție și la Legea nr.370/2004, conduce la concluzia că dreptul domnului Călin Georgescu de a fi
ales în funcția de Președinte al României a fost suprimat pe viață.

35. De asemenea, argumentele reținute în decizia contestată întemeiate pe Hotărârea
Curții Constituționale nr.32 din 6 decembrie 2024 relevă aspecte neadevărate referitoare la candidatul
Călin Georgescu. Astfel, prin hotărârea menționată s-a dispus reluarea în integralitate a procesului
electoral, ceea ce nu echivalează cu o neîndeplinire a condițiilor de eligibilitate de către candidatul Călin
Georgescu și nici cu instituirea unei incompatibilități permanente în ceea ce privește dreptul acestuia
de a fi ales în funcția de Președinte al României.

36. În continuare, se arată că decizia contestată a fost adoptată și redactată fără
dezbaterea pe fond a considerentelor reținute în plenul BEC. În acest sens, se susține că, din relatările
publice ale membrilor BEC, rezultă că niciunul dintre aspectele reținute în decizia contestată nu a fost
adus în discuție, nu a fost dezbătut și nici nu a fost supus votului. În urma unor discuții generice succinte,
care au vizat alte aspecte decât cele prevăzute la art.27 și 28 din Legea nr.370/2004, s-a trecut la vot
cu privire la admiterea sau respingerea candidaturii domnului Călin Georgescu.

37. Totodată, Decizia BEC nr.18D din 9 martie 2025, prin care candidatul Călin Georgescu
a fost decăzut din dreptul de a fi ales prevăzut de art.37 din Constituție, a fost pronunțată fără
posibilitatea acestuia de a se apăra, ceea ce contravine art.24 privind dreptul la apărare din Constituție,
drept care trebuie să poată fi exercitat în orice procedură în care un cetățean este decăzut din drepturile
constituționale, astfel cum este și dreptul de a fi ales. În acest sens este menționat Raportul Comisiei
de la Veneția CDL-PI(2025)001-e din 25 ianuarie 2025.

38. Se mai arată că prin Hotărârea Curții Constituționale nr.32 din 6 decembrie 2024 nu a
fost analizată nicio faptă sau declarație personală a candidatului Călin Georgescu care ar putea fi
interpretată în sensul că ar contraveni „formulei sacrosancte a jurământului depus de Președintele
României”, similar celor analizate în Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024, ci au
fost analizate doar aspecte referitoare exclusiv la finanțarea campaniei electorale a acestuia. Așadar,
în ceea ce îl privește pe candidatul Călin Georgescu, instanța constituțională nu a statuat niciodată că
acesta nu îndeplinește condițiile pentru a accede la funcția de Președinte, ci doar că ar fi existat unele
„încălcări ale legislației electorale referitoare la finanțarea campaniei pentru alegerile prezidențiale”.
Această constatare ține exclusiv de primul proces electoral, care este anulat, și nu poate avea drept
consecință decăderea unui cetățean din drepturile electorale, chiar dacă acesta ar fi încălcat legislația
referitoare la finanțarea campaniei electorale care prevede doar o răspundere contravențională pentru
cei care o încalcă.

39. Se evidențiază că Hotărârea Curții Constituționale nr.32 din 6 decembrie 2024 nu poate
produce aceleași efecte precum Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024, care nici
ea nu ar putea avea ca efect decăderea pe viață a unui cetățean din drepturile electorale.

40. În final, se susține că BEC, prin decizia contestată, a avut în vedere o situație neprobată
și inexistentă raportată la circumstanțele analizate în Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 5
octombrie 2024 privind faptele și declarațiile unei alte persoane, extinzând, nejustificat, constatările cu
privire la faptele acesteia la faptele candidatului Călin Georgescu.

41. În Dosarul nr.933F/2025, contestația a fost formulată de domnul Călin Georgescu și a
fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr.2760 din 10 martie 2025.

42. În motivarea contestației se susține, în primul rând, lipsa de competență a BEC în
pronunțarea deciziei contestate. În esență, autorul arată că, din analiza dispozițiilor Legii nr.370/2004
și a Hotărârii Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024, paragrafele 28–31, prin raportare la
considerentele deciziei privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin
Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, se poate lesne observa că BEC a
constatat îndeplinirea tuturor condițiilor de formă și de fond, respingând candidatura strict raportat la
faptul că persoana care solicită înregistrarea candidaturii „a încălcat obligația de a respecta
democrația”. Or, o astfel de constatare excedă în mod vădit competențelor BEC, competențe expres și
limitativ prevăzute de lege, constatate în jurisprudența relevantă recentă a instanței de contencios
constituțional. Astfel, prin Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024, instanța de contencios constituțional a
statuat, în cadrul paragrafului 58, că „revine în mod exclusiv Curții Constituționale competența de a
verifica dacă în exercitarea dreptului politic de a fi ales în funcția de Președinte al României candidatura
îndeplinește toate condițiile de eligibilitate rezultate din Constituție. Având în vedere că, în prezenta
cauză, se contestă de către autorul sesizării neîndeplinirea unor astfel de condiții de eligibilitate, Curtea,
în limitele sesizării sale, urmează să le examineze. Astfel, pentru a determina dacă doamna Diana
Iovanovici-Șoșoacă îndeplinește condițiile de eligibilitate de natură constituțională referitoare la
respectarea Constituției și a democrației, Curtea va evalua conduita și declarațiile sale publice, precum
și efectele acestora în plan constituțional”. Astfel, însăși Curtea Constituțională a României, la care BEC
face referire, stabilește că revine în mod exclusiv instanței constituționale competența de a verifica
dacă, în exercitarea dreptului politic de a fi ales în funcția de Președinte al României, candidatura
îndeplinește toate condițiile de eligibilitate rezultate din Constituție.
43. Deși BEC, în cuprinsul deciziei de respingere a candidaturii, face trimitere la Hotărârea
Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024, acest organism ignoră paragraful 58 al hotărârii care
confirmă lipsa de competență a BEC asupra chestiunii ce reprezintă motivul respingerii
înregistrării/neînregistrării candidaturii și a semnului electoral. De altfel, în mod nepermis, prin decizia
contestată, BEC justifică respingerea candidaturii domnului Călin Georgescu printr-o preîntâmpinare a
unei eventuale anulări a procesului electoral de către instanța constituțională, deși se constată că la
baza Hotărârii nr.32 din 6 decembrie 2024 au stat argumente de cu totul altă natură, indiferent de
temeinicia sau netemeinicia acestora.

44. Mai mult, BEC constată că „procesul electoral pentru alegerea Președintelui României
a fost demarat în anul 2024, iar prin Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a
anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României desfășurat în baza
Hotărârii Guvernului nr.756/2024 și a Hotărârii Guvernului nr.1061/2024, dispunând reluarea în
integralitate a acestuia”. BEC argumentează, așadar, decizia de respingere printr-o nelegală exercitare
a atribuțiilor în legătură cu procesul electoral din 2024. Or, este de domeniul evidenței, rezultând nu
doar din acte normative care reglementează distinct desfășurarea și organizarea celor două procese
electorale, dar și din documentele de constituire ale prezentului BEC, că există două procese electorale
distincte, iar activitatea prezentului BEC are ca obiect doar procesul electoral prezidențial din 2025.
Alegerile prezidențiale din noiembrie–decembrie 2024 au fost anulate in integrum (deci chiar și
candidaturile care fuseseră verificate și validate), ceea ce face ca actualul proces electoral să fie unul
cu totul nou, fără vreo legătură cu cel precedent.

45. În concluzie, autorul contestației susține că prin decizia pronunțată, BEC s-a substituit
în mod nepermis Curții Constituționale, realizând o analiză care excedă integral atribuțiilor acestei
entități, cu consecința selectării candidaturilor într-o manieră complet nelegală, care creează un
precedent extrem de periculos, de imixtiune în procesul electoral prin criterii total aleatorii și prin
adăugare la lege.

46. O altă critică formulată de contestatar vizează lipsa de motivare a Deciziei nr.18D din
9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu
la alegerile pentru Președintele României din anul 2025. Analizând recomandările-cheie din Raportul
din 27 ianuarie 2025, întocmit de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la
Veneția), formulate în paragraful 78, se desprind două elemente esențiale pe care instituțiile cu atribuții
de decizie în materia procesului electoral sunt obligate să le respecte: (i) o decizie să fie motivată întro manieră coerentă și întemeiată pe o situație de fapt clar stabilită, care să dovedească, dincolo de
orice dubiu, nereguli atât de semnificative, care să poată influența rezultatul alegerilor, și (ii) posibilitatea
efectivă a părții afectate de o atare decizie de a-și prezenta punctul de vedere și dovezile. Rezultă cu
claritate, din cuprinsul deciziei atacate, că ambele recomandări au fost încălcate de către BEC, în
condițiile în care motivarea respingerii înregistrării/neînregistrarea candidaturii domnului Călin
Georgescu este vagă și lapidară, prin indicarea unor aspecte care fie sunt străine de prezentul proces
electoral, fie se referă la elemente care excedă analizei condițiilor de formă și de fond la care trebuia
să se refere. Mai mult, luarea acestei decizii s-a realizat fără să i se acorde părții afectate posibilitatea
de a-și prezenta propriului punct de vedere, așa-zisa motivare cuprinzând rațiuni anterioare și
exterioare procesului de analiză a condițiilor de formă și de fond.

47. În fine, contestatarul formulează mai multe critici care vizează netemeinicia deciziei
BEC prin care i-a fost respinsă candidatura. Susține că o decizie care privește
neînregistrarea/respingerea înregistrării unei candidaturi se ia de către BEC strict prin raportare la
dispozițiile legale, fără a emite judecăți de valoare și analize care excedează îndeplinirii celor două
tipuri de condiții prevăzute de lege.

48. Pentru a demonstra temeinicia contestației formulate, autorul pornește de la premisa
că aceasta trebuie înțeleasă ca o acțiune impusă de o situație excepțională, având obiectivul găsirii
unei soluții pentru revenirea la ordinea constituțională, nicidecum o recunoaștere a validității
constituționale sau legale a anulării alegerilor din decembrie 2024, pe care o consideră ca având
caracterul unei lovituri de stat, întrucât a condus la interzicerea libertății de a alege a milioane de
cetățeni români și la interzicerea dreptului de a fi ales al unui candidat.

49. Astfel, arată că, în procesul electoral anterior, dosarul candidaturii domnului Călin
Georgescu a fost validat, după contestații. Întrucât nici criteriile legale și nici conținutul dosarului nu au
fost schimbate, argumentele care au dus la validarea precedentă se mențin, astfel că identitatea
argumentelor trebuie să ducă la identitatea concluziei.

50. Alegerile din decembrie 2024 au fost anulate pentru motive care nu au făcut referire la
profilul constituțional al candidatului Călin Georgescu, ci la faptele unor terți (o putere străină sau
diverse ONG-uri) și, eventual, la anumite comportamente electorale presupus inadecvate care ar fi
putut deforma opțiunile electoratului. Intervenția terților și impactul acesteia asupra rezultatului votării
nu au fost dovedite (fapt notoriu), iar comportamentele presupus inadecvate nu au constituit obiectul
unui proces penal care să se fi încheiat, după o procedură echitabilă (conform avizului Comisiei de la
Veneția), cu o hotărâre penală definitivă prin care să se fi aplicat pedeapsa complementară a interzicerii
dreptului de a fi ales. Or, nu poți interzice unei persoane exercițiul unui drept pentru fapte imputabile
unui terț. De asemenea, chiar dacă s-ar putea reține existența unor comportamente din campania
electorală precedentă care ar fi putut duce la unele imperfecțiuni tehnice în procesul electoral (cu un
impact nedovedit asupra rezultatelor finale), nimic nu atestă că ele pot fi sau vor fi reluate în exercițiul
electoral reluat. Nu poți stabili sancțiuni viitoare pentru fapte trecute, cu atât mai mult cu cât aceste
fapte și gravitatea lor nu au fost atestate cu putere de lucru judecat de către o instanță judecătorească
competentă, mai presus de orice dubiu rezonabil, la capătul unui proces echitabil. În acest context,
neconformitatea constituțională a profilului unui candidat nu poate fi stabilită de BEC, ci de Curtea
Constituțională, iar aceasta nu o poate face decât pe baza unor fapte care se bucură de autoritatea de
lucru judecat. Curtea Constituțională nu este instanță judecătorească. Prin urmare, nu există niciun
temei constituțional, judiciar, logic sau democratic care să ducă la interzicerea candidaturii domnului
Călin Georgescu.

51. În continuare, autorul contestației susține că profilul unui candidat nu este neconform
cu Constituția, dacă acesta își propune să promoveze revizuirea acesteia, fără a aduce în discuție
prevederile constituționale excluse de la revizuire. Chiar și în cazul în care s-ar pune problema unei noi
Constituții (a unei noi republici) prin convocarea unei noi Adunări Constituante, nu se pune problema
neconstituționalității candidatului. Niciun proiect politic, promovat de un candidat, care implică
exprimarea voinței populare nu poate fi contrar unei Constituții care a proclamat ordinea democratică a
statului. Arată că Legea fundamentală nu prevede că un anumit sistem de alianțe sau de integrare în
structuri regionale sau globale ori susținerea unei anumite ordini internaționale țin de identitatea ordinii
publice a statului român. Esențial pentru ordinea constituțională actuală este sistemul drepturilor
fundamentale, care este încălcat tocmai prin decizia BEC privind interzicerea dreptului de a fi ales.

52. Un ultim argument este realizat prin analogia cu legile lustrației. Autorul face trimitere
la împrejurarea că, încă din anul 1995, Consiliul Europei a stabilit că în cazul lustrației, ca acțiune de
prevenție ținând de igiena spațiului politic, interdicția accesului la funcții publice nu este permisă când
accesul se face prin vot popular. Cu alte cuvinte, lustrația nu poate trece peste decizia poporului. A
fortiori regula trebuie aplicată când este vorba despre alegeri cărora nu li se aplică legile lustrației,
România, de altfel, neadoptând asemenea legi.

53. Având în vedere aceste argumente, autorul contestației susține că Decizia BEC nr.18D
din 9 martie 2025 este un act care încalcă dispozițiile legale referitoare la competența procedurală
limitată a acestui organ, este un act lipsit de motivarea factuală raportată la acte și acțiuni prevăzute de
lege, care încalcă grav și fundamental dreptul de a alege al cetățenilor și dreptul de a fi ales al unui
cetățean căruia nu i-au fost restrânse drepturile politice în condițiile legii.

54. În Dosarul nr.935F/2025, contestația a fost formulată de domnul Cătălin Georgescu și
a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr.2762 din 10 martie 2025.

55. În motivarea contestației, autorul susține că hotărârile Curții Constituționale invocate în
decizia BEC contestată nu au legătură cu candidatura domnului Călin Georgescu. Astfel, Hotărârea
Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024 privește o altă persoană, iar Hotărârea nr.32 din 6
decembrie 2024 a avut ca obiect analiza unor documente clasificate (declasificate parțial) referitoare la
ingerința Federației Ruse în alegeri, astfel că niciuna nu a analizat comportamentul electoral al
candidatului respins, procedurile nefiind contradictorii și nebazându-se pe alte probe și raționamente
decât cele furnizate de serviciile de informații, și niciuna din aceste hotărâri nu face o legătură între
acțiunea Federației Ruse și candidatul respins și, de asemenea, nu face o analiză a așa-zisei
neîndepliniri sau incompatibilități între candidatul respins în raport cu jurământul prevăzut de art.82 din
Constituție. Mai mult, BEC nu analizează condițiile prevăzute de art.27 din Legea nr.370/2004 și
interpretează greșit hotărârile Curții Constituționale anterior menționate, desprinde o „sancțiune”
virtuală (neprevăzută de lege – „încălcarea obligației de a apăra democrația”) și face o analiză pe care
legea nu o prevede (analiza comportamentului candidatului în raport cu jurământul de președinte).
Acest așa-zis fine de respingere a candidaturii este un arbitrar pur juridic, prezentat în termeni generali,
fără motive concrete, dar deosebit de semnificative. Contestatarul afirmă că împrejurările menționate
în actele întocmite de serviciile de informații care au stat la baza anulării procesului electoral comportă
o analiză și un control de legalitate din partea Curții Constituționale, respectiv dacă actele administrative
ale serviciilor de informații au fost emise pentru înlăturarea unor situații prevăzute de art.5 din Legea
privind securitatea națională a României nr.51/1991 (amenințări la adresa securității naționale), instanța
urmând să verifice dacă aceste amenințări au fost/sunt reale și dacă și în ce măsură au influențat
procesul electoral; dacă aceste acțiuni au fost necesare într-o societate democratică și restrângerea
drepturilor a fost proporțională cu situația care a determinat-o (existența unui pericol grav și iminent la
adresa securității naționale); dacă, în urma exercitării unui control minim de legalitate a dreptului de
apreciere al autorităților publice (serviciile de informații) pot fi constatate încălcări ale limitelor
competenței prevăzute de lege și ingerința în procesul electoral.

56. În cadrul contestației, dar independent de obiectul acesteia, autorul invocă excepția de
nelegalitate a „Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Generală de Protecție
Internă, ale Serviciului de Informații Externe, ale Serviciului Român de Informații și ale Serviciului de
Telecomunicații Speciale, prezentate în ședința Consiliul Suprem de Apărare a Țării din 28 noiembrie
2024 referitoare la corectitudinea și legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru
Președintele României din anul 2024, aduse la cunoștință publică la data de 4 decembrie 2024 prin
declasificare și reținute în considerentele Hotărârii Curții Constituționale nr.32 din 6 decembrie 2024
privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024. De
asemenea, solicită Curții să își reconsidere jurisprudența, respectiv Hotărârea nr.32 din 6 decembrie
2024, să revină asupra motivelor de anulare a întregului proces electoral desfășurat în primul tur de
scrutin (noiembrie 2024), aspecte care au fost reținute în decizia BEC de respingere a candidaturii
candidatului independent Călin Georgescu, și să administreze în acest sens probele menționate în
prezenta contestație (în special declasificarea și înfățișarea de informații clasificate referitoare la
motivele anulării alegerilor). Consideră că, în Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024, Curtea
Constituțională a ales să dea eficiență notelor informative ale serviciilor de informații, care nu au
reglementare constituțională, în locul aplicării prevederilor constituționale referitoare la suveranitatea
națională.

57. Autorul contestației menționează că, în calitate de președinte al Asociației Pentru
Apărarea Libertăților Publice, a întreprins o serie de acțiuni și a formulat mai multe cereri pe care le-a
adresat Consiliului Suprem de Apărare a Țării și Curții Constituționale, în sensul publicării numelor
participanților (reprezentanți instituționali) la ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 28
noiembrie 2024, a documentelor/ rapoartelor (sub orice formă) prezentate de instituțiile participante (cu
anonimizarea datelor de interes operativ și a informațiilor clasificate), astfel încât opinia publică să fie
informată clar, expres și explicit cu privire la aspectele care au stat la baza invalidării turului al doilea al
scrutinului prezidențial din decembrie 2024. Apreciază că în timpul campaniei electorale, pilonul
operativ de cyber counter-intelligence al serviciilor de informații putea și trebuia, în exercitarea
atribuțiilor de identificare, descurajare, neutralizare și protecție împotriva activităților de informații privind
acțiuni ostile de natură a afecta interesele și obiectivele naționale de securitate, desfășurate în spațiul
cibernetic și în domeniul securității naționale, să documenteze și să prezinte implicarea, atacurile
cibernetice și încercarea Federației Ruse de a influența alegerile pentru Președintele României din
noiembrie–decembrie 2024. Or, lipsa unor asemenea rapoarte și informări specifice reprezintă un
indiciu că influența unor actori nonstatali și a Federației Ruse în procesul electoral nu este reală și/sau
nu a fost de natură să influențeze procesul electoral. Analizând comunicatul ședinței Consiliului Suprem
de Apărare a Țării din 28 noiembrie 2024, contestatarul ajunge la concluzia că acest consiliu s-a folosit
de autoritatea sa pentru a influența procesul electoral (afirmând public imixtiunea Federației Ruse), nu
a așteptat formularea unor concluzii și rezultate certe și a abandonat misiunea sa de garant al ordinii
constituționale suverane, pe care o înlocuiește cu ordinea proprie a actorilor care exercită în mod curent
puterea. De asemenea, autorul consideră că serviciile de informații și-au încălcat competența legală,
au executat un ordin nelegal și au acționat antidemocratic în scop politic pentru a înlătura un candidat,
pretextul intervenției Federației Ruse în alegerile din România și amenințările la adresa securității
naționale sunt fie nereale, fie nerelevante în contextul tuturor factorilor care ar fi putut influența rezultatul
alegerilor. Legalitatea „constatărilor” realizate prin actele serviciilor de informații și conținutul acestor
informări nu au fost verificate, existând indicii de nelegalitate gravă, întrucât notele Serviciului Român
de Informații nu sunt însușite/semnate/aprobate de conducerea Serviciului Român de Informații și
actele de declasificare nu sunt publice.

58. În concluzie, autorul solicită să fie desființată decizia BEC și să se dispună admiterea
candidaturii/semnului electoral și înscrierea candidatului Călin Georgescu în procesul electoral.

59. În Dosarul nr.937F/2025, contestația a fost formulată de domnul Mihai Rapcea și a fost
înregistrată la Curtea Constituțională cu nr.2764 din 10 martie 2025.

60. În motivarea contestației se arată, în esență, că înregistrarea candidaturii domnului
Călin Georgescu nu putea fi în niciun caz respinsă din motive intrinseci și extrinseci.

61. Cu privire la motivele intrinseci de „admitere a candidaturii”, se arată că acestea
constau în îndeplinirea condițiilor de fond cerute de Constituție și de Legea nr.370/2004 pentru ca un
cetățean român să aibă dreptul de a fi ales. Condițiile de fond pentru ca un cetățean român să poată fi
ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute de art.37 coroborat cu art.16 alin.(3) și art.40
alin.(3) din Constituție. În subsidiar, dispozițiile art.28 din Legea nr.370/2004 stabilesc exhaustiv
condițiile de fond pentru ca un cetățean român să poată candida și să fie ales în funcția de Președinte
al României.

62. Din analiza acestor dispoziții se poate observa că domnul Călin Georgescu nu a fost
decăzut prin nicio sentință definitivă din drepturile electorale de a alege și de a fi ales [art.37 alin.(1) din
Constituție coroborat cu art.28 alin.(1) din Legea nr.370/2004], are cetățenia română și domiciliul în
România [art.37 alin.(1) coroborat cu art.16 alin.(3) din Constituție și cu art.28 alin.(1) din Legea
nr.370/2004], nu este un funcționar public din categoria celor de la art.40 alin.(3) din Constituție [art.37
alin.(1) coroborat cu art.40 alin.(3) din Constituție și cu art.28 alin.(1) din Legea nr.370/2004], are vârsta
legală [art.37 alin.(2) din Constituție coroborat cu art.28 alin.(1) din Legea nr.370/2004], nu a fost
Președintele României anterior depunerii candidaturii [art.81 alin.(4) din Constituție coroborat cu art.28
alin.(1) din Legea nr.370/2004], nu a fost condamnat definitiv la vreo pedeapsă privativă de libertate
pentru vreo infracțiune săvârșită cu intenție, fapt ce face ca acesta să nu intre în categoria cetățenilor
români prevăzută la art.28 alin.(2) din Legea nr.370/2004, ce nu au dreptul de a candida [art.36 alin.(2)
din Constituție coroborat cu art.28 alin.(2) din Legea nr.370/2004]. Prin urmare, se apreciază că domnul
Călin Georgescu îndeplinește cumulativ condițiile legale de fond, astfel încât este obligatoriu să fie
înregistrată candidatura acestuia, neputând fi respinsă din motive de nulitate intrinsecă.

63. Pretinsul „comportament anticonstituțional” al candidatului la care se face referire și
orice alte speculații ori opinii subiective din spațiul public nu se încadrează în condițiile obiective și
exhaustive stabilite de Constituție și de Legea nr.370/2004 și nu pot forma obiectul analizei BEC și a
Curții Constituționale în niciun fel de procedură electorală, de soluționare a contestațiilor electorale și
nici în procedura de control constituțional derulată potrivit art.146 lit.f) din Constituție.

64. Îndeplinirea de către candidați a condițiilor de fond și de procedură stabilite prin
Constituție, Legea nr.370/2004 și Decizia BEC nr.2D din 26 februarie 2025 este parte a procedurii
reglementate la art.146 lit.f) din Constituție și reprezintă o condiție necesară și suficientă pentru
înregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu și a oricărui alt candidat.

65. Rolul Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea
Președintelui României și controlul de constituționalitate ce intră în competența acesteia nu se pot
exercita discreționar și în lipsa unor limite clare și a unor criterii obiective conferite de Constituție și de
Legea nr.370/2004. Controlul de constituționalitate al neînregistrării ori înregistrării unei candidaturi, în
procesul de soluționare a contestațiilor formulate potrivit Legii nr.370/2004, este obligatoriu să fie
predictibil și reglementat legal, derulat în limitele legii.

66. În acest caz, pronunțarea de către BEC asupra înregistrării ori neînregistrării propunerii
de candidatură nu poate viza alte criterii obiective decât cele de fond și de procedură.

67. Pe de altă parte, noțiunea de „comportament anticonstituțional” al candidatului nu este
reglementată de niciun act normativ și este o noțiune ambiguă, impredictibilă și echivocă, ce nu
răspunde criteriilor obiective de constituționalitate și legalitate. În lipsa unei definiții legale și a unor
limite și criterii intrinseci, noțiunea este impredictibilă și, pe lângă faptul că nu este reglementată
constituțional ori legal, conferă aprecierii dosarelor de candidatură de către BEC și Curtea
Constituțională un caracter arbitrar, fără limite intrinseci și fără criterii obiective de verificare a
conformității cu legea.

68. Înregistrarea sau respingerea propunerii de înregistrare a candidaturii nu se poate
întemeia pe motivele formulate de contestatari, acestea putând fi admise ori respinse prin raportare la
Constituție și la Legea nr.370/2004. Între aceste motive nu pot fi reținute opiniile individuale ori elemente
de intimidare ale candidatului. Din moment ce acesta nu a fost condamnat definitiv la pedeapsa
închisorii potrivit art.28 alin.(2) din Legea nr.370/2004, opiniile individuale, afirmațiile și aprecierile nu
pot forma obiectul unei noțiuni de „comportament anticonstituțional”. De altfel, nici motivele din
Hotărârea Curții Constituționale nr.32 din 6 decembrie 2024 nu îi pot fi imputate individual domnului
Călin Georgescu, deoarece pretinsele fapte nu au fost pedepsite penal, contravențional sau prin orice
alt fel de răspundere juridică și nu se circumscriu faptelor prevăzute de art.28 alin.(2) din Legea
nr.370/2004.

69. Se mai susține că acuzele din spațiul public potrivit cărora domnul Călin Georgescu ar
fi antisemit, legionar și xenofob sunt neîntemeiate, cu atât mai mult cu cât acesta a declarat că, după
ce va fi ales Președinte al României, îl va chema într-o vizită diplomatică la București pe președintele
Israelului și că nu este de acord cu antisemitismul.

70. De altfel, discuțiile pe probleme politice pentru care este acuzat în spațiul public domnul
Călin Georgescu nu au nicio legătură cu condițiile obiective de fond prevăzute de Constituție și de
Legea nr.370/2004. Aceste discuții se circumscriu cadrului constituțional reținut în Decizia Curții
Constituționale nr.98 din 7 februarie 2008. Astfel, Curtea Constituțională și-ar depăși atribuțiile de
control constituțional dacă ar respinge înregistrarea unei candidaturi din alte motive decât încălcarea
condițiilor de formă și de fond prevăzute de Constituție și de Legea nr.370/2004, deoarece, în legislația
română în vigoare, alte condiții nu sunt prevăzute și, deci, noțiunea de „comportament
anticonstituțional” nu este confirmată de nicio condamnare penală ori de orice altă formă de răspundere
juridică și nici nu are reglementare de ordin constituțional ori legal.

71. Se mai susține că decizia criticată a BEC a fost emisă întemeindu-se pe considerentele
Hotărârii Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024, care a fost pronunțată strict în considerarea
persoanei doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă. Or, aceste considerente nu sunt aplicabile în cazul
domnului Călin Georgescu.

72. În condițiile în care domnul Călin Georgescu nu a fost condamnat definitiv pentru
comiterea vreunei infracțiuni cu intenție, faptele ce i se impută în baza Hotărârii Curții Constituționale
nr.32 din 6 decembrie 2024 prin raportare la Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024
nu se circumscriu infracțiunilor prin care candidatura poate fi respinsă pe fond. Pe de altă parte, domnul
Călin Georgescu nu a fost nici pedepsit contravențional pentru faptele imputate prin Hotărârea Curții
Constituționale nr.32 din 6 decembrie 2024.

73. Se susține că cele două hotărâri menționate ale Curții Constituționale, hotărâri
definitive, general obligatorii și aplicabile pentru viitor, privesc doar procesul electoral derulat în data de
24 noiembrie 2024 și nu pot avea efecte juridice pe viață referitor la un candidat.

74. Astfel, decizia de respingere a candidaturii domnului Călin Georgescu este nulă, în
condițiile în care este impredictibil să se stabilească ce procedee a derulat BEC pentru a verifica dacă
pretinsele împrejurări imputate domnului Călin Georgescu există și la data începerii noului proces
electoral din anul 2025. Or, în cauză, motivele pentru care a fost anulat primul tur al alegerilor
prezidențiale din anul 2024 nu pot privi alt proces electoral decât cel în care s-au produs și nu se pot
aplica decât în problema și materia procesului electoral din noiembrie și decembrie 2024.

75. Așadar, deși, prin Hotărârea Curții Constituționale nr.32 din 6 decembrie 2024,
procesul electoral pentru alegerea Președintelui României a fost anulat în integralitate, soluția
legislativă de la art.52 alin.(1) din Legea nr.370/2004 nu impută vreunui candidat anularea procesului
electoral și îi oferă acestuia dreptul de a candida din nou chiar prin „repetarea turului de scrutin în a
doua duminică de la data anulării alegerilor”. Aplicarea hotărârilor sus-menționate ale Curții
Constituționale de către BEC reprezintă încălcarea intenției legiuitorului de la art.52 alin.(1) din Legea
nr.370/2004, potrivit căreia repetarea turului de scrutin anulat de Curtea Constituțională îi oferă
posibilitatea candidatului să participe la procesul electoral.

76. În cauză, Hotărârile Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024 și nr.32 din 6
decembrie 2024 sunt ineficace și contrare Hotărârii Curții Constituționale nr.31 din 2 decembrie 2024,
care are caracter definitiv și general obligatoriu și prin care s-au confirmat rezultatele primului tur de
scrutin și, implicit, corectitudinea procesului electoral din octombrie și noiembrie 2024.
77. Se mai arată că în decizia criticată BEC a adăugat ilegal la înregistrarea propunerilor
de candidatură un criteriu nou, de natură să aducă atingere cadrului constituțional. Or, acest criteriu
nou nu se poate aplica nici în procesul electoral din anul 2025, deoarece autoritatea care poate
completa legile este doar Parlamentul, potrivit art.61 din Constituție.

78. În continuare, se susține că singura sferă a ilicitului juridic ce interzice unui cetățean
român să candideze este condamnarea definitivă la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni
săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau
dezincriminarea. Or, faptele imputate domnului Georgescu Călin în Hotărârea Curții Constituționale
nr.32 din 6 decembrie 2024 prin raportare la Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024
nu se circumscriu sferei ilicitului stabilite la art.28 alin.(2) din Legea nr.370/2004. Pretinsa nerespectare
a procedurilor electorale din Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024 nu este susținută juridic de nicio
hotărâre judecătorească definitivă ori de un proces-verbal de constatare a contravenției.

79. Aprecierea arbitrară și fără criterii reglementate prin Constituție și prin Legea
nr.370/2004 a unei „atitudini” a candidatului poate face probabilă și o ipoteză în care unei persoane i
se poate interzice candidatura din cauza unei amenzi contravenționale.

80. În finalul motivelor intrinseci de „admitere a candidaturii” se susține că, din cauza
faptului că Hotărârile Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024 și nr.32 din 6 decembrie 2024
adaugă la cadrul constituțional și legal criterii noi, care oricum nu au reglementare legală în sistemul de
drept românesc, și din cauza faptului că decizia contestată a BEC cuprinde o apreciere echivocă,
impredictibilă și arbitrară, stabilirea discreționară de criterii noi de eligibilitate pentru înregistrarea
candidaturilor are un pronunțat caracter discriminatoriu, în accepțiunea Ordonanței Guvernului
nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

81. În ceea ce privește motivele extrinseci de „admitere a candidaturii”, contestatarul arată,
în esență, că domnul Călin Georgescu a anexat la dosarul de candidatură o listă de susținători de
aproximativ 325.000 de alegători, îndeplinind numărul minim prevăzut de lege; și-a depus candidatura
cu mai mult de 50 de zile înaintea alegerilor din data de 4 mai 2025; a semnat propunerea de
candidatură; a cuprins în propunerea de candidatură prenumele, numele, locul și data nașterii, starea
civilă, domiciliul, studiile, ocupația/profesia, a depus declarația de acceptare a candidaturii, scrisă,
semnată, datată; a depus declarația de avere și pe cea de interese, precum și o declarație pe propria
răspundere că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia și a depus
și înregistrat propunerea de candidatură la BEC în patru exemplare (un exemplar original și 3 copii). Se
arată că BEC nu poate verifica și aprecia cu privire la alte condiții decât cele de formă și de fond
prevăzute de Constituție, Legea nr.370/2004 și Decizia BEC nr.2D din 26 februarie 2025. În mod
simetric, nici Curtea Constituțională nu poate aprecia și verifica neînregistrarea sau înregistrarea unei
candidaturi în temeiul altor condiții decât cele stabilite prin actele anterior menționate. În caz contrar,
atât BEC, cât și Curtea și-ar depăși atribuțiile legale. În concluzie, contestatarul solicită admiterea cererii
de intervenție accesorie și înregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru
Președintele României din data de 4 mai 2025 și anularea Deciziei BEC nr.18D din 9 martie 2025,
apreciind că neînregistrarea candidaturii s-a produs cu încălcarea prevederilor art.28 alin.(2) din Legea
nr.370/2004. Ca probe, indică înregistrările video postate pe anumite pagini de internet.

82. În Dosarul nr.938F/2025, contestația a fost formulată de doamna Maria Tamaris Taloi,
fiind transmisă prin poștă la data de 10 martie 2025, conform ștampilei de pe plic, și a fost înregistrată
la Curtea Constituțională cu nr.2775 din 11 martie 2025.

83. În motivarea contestației se susține, în esență, că BEC, în aplicarea Hotărârilor Curții
Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024 și, respectiv, nr.32 din 6 decembrie 2024 și a dispozițiilor
art.147 alin.(4) teza a doua din Constituție, ale art.11 alin.(1) lit.B.a), respectiv alin.(3) din Legea
nr.47/1992, ale art.17 alin.(2) și (3), ale art.29 alin.(1)-(3), ale art.30 alin (6), precum și ale art.31 alin.(1)
din Legea nr.370/2004, a respins în mod abuziv și neîntemeiat înregistrarea candidaturii domnului Călin
Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 din motive inaplicabile candidaturii
sale.

84. Se mai arată că în data de 6 decembrie 2024 au fost anulate ilegal și nemotivat
alegerile, iar nu candidatura domnului Călin Georgescu, și că, până în prezent, nici Curtea
Constituțională, nici Guvernul României și nici Președintele României nu au prezentat motivele legale
și dovezile faptice pentru anularea alegerilor. Presupusele motive nu au fost dovedite și așa-zisele
ingerințe ale Rusiei au fost simple speculații, fără niciun fundament. Pe de altă parte, în România nu
au votat rușii, ci au votat românii.

85. Se mai susține că BEC trebuia să se limiteze la analizarea contextului candidaturii
pentru alegerile prezidențiale din 2025 și să nu intre în speculații inaplicabile prezentei situații. Se afirmă
că atâta vreme cât împotriva domnului Călin Georgescu nicio instanță judecătorească din România nu
a pronunțat nicio sentință penală pentru acuzații legate de fascism, simpatii cu mișcări fasciste sau
elogierea unor criminali de război ori de atentat la siguranța națională sau la ordinea constituțională,
orice act de împiedicare a acestuia de a-și depune candidatura este abuziv și fără temei legal.

86. În final, se afirmă că nu i se pot imputa domnului Georgescu faptele altor persoane sau
faptul că este susținut de așa-zisele partide extremiste și că s-a format un grup infracțional la nivelul
puterilor statului pentru a-l împiedica să candideze și să devină președintele României, deoarece
domnul Călin Georgescu a declarat în programul său electoral că vrea să pună capăt actelor de trădare
și vrea să tragă la răspundere vinovații pentru actele de trădare.
87. La dosarele antereferite, domnii Remus Pricopie, Bogdan Ionescu, Andrei CorneaLuca și alții, Mircea Puiu, Sergiu Ștefănuț, Andrei-Ștefan Mitrea, Sergiu Ovidiu Calian, Andrei-Mihai
Mocanu și Marin Gabriel Ovidiu, doamna Maria Marcu, precum și Partidul Verde – Verzii, în calitate de
amicus curiae, au depus înscrisuri în sensul menținerii soluției de respingere a candidaturii domnului
Călin Georgescu și a semnului său electoral la alegerile pentru funcția de Președinte al României din
anul 2025.

88. De asemenea, domnul Mihăiță Bariz a depus un înscris intitulat „Contestație” la Decizia
BEC, considerând că aceasta este legală, însă argumentarea BEC trebuie completată. Curtea a
apreciat că această cerere nu poate fi calificată ca o contestație distinctă, totuși, poate fi integrată în
cuprinsul Dosarului nr.927F/2025 ca un înscris depus în calitate de amicus curiae.

89. În temeiul dispozițiilor art.52 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea
Curții Constituționale și ale art.68 alin.(1) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui
României, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului
Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

90. Având în vedere obiectul Dosarelor nr.927F/2025–nr.935F/2025, nr.937F/2025 și
nr.938F/2025, şi anume contestarea neînregistrării candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile
pentru Președintele României din anul 2025, precum și faptul că între motivele invocate există o strânsă
legătură, Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor.

91. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a acestor cauze, iar
Curtea, în temeiul art.139 din Codul de procedură civilă coroborat cu art.14 din Legea nr.47/1992,
dispune conexarea Dosarelor nr.928F/2025–nr.935F/2025, nr.937F/2025 și nr.938F/2025 la Dosarul
nr.927F/2025, care a fost primul înregistrat.

92. Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art.68
alin.(1) din Legea nr.370/2004, pune concluzii de respingere a contestației. În acest sens, arată că în
privința aspectelor procedurale invocate referitoare la adoptarea Deciziei BEC nr.18D din 9 martie 2025
și la redactarea procesului-verbal de afișare a acesteia, contestatarii caută nulități ipotetice, fără a le și
demonstra. Cu privire la criticile referitoare la lipsa competenței BEC de a verifica îndeplinirea condițiilor
de eligibilitate de rang constituțional, se arată că funcția de Președinte al României este cea mai
importantă funcție din stat, iar atribuțiile acestuia au o consacrare exclusiv constituțională, astfel că
verificarea de către BEC a condițiilor de eligibilitate ale candidaților nu poate fi limitată la cele prevăzute
exclusiv în lege. În caz contrar, Curtea Constituțională ar fi transformată într-o instanță ordinară care ar
avea competența de a verifica numai constatările BEC referitoare la condițiile de eligibilitate de nivel
legal. Or, Curtea trebuie să se pronunțe în raport cu prevederile Constituției. Se mai susține că BEC sa raportat la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Hotărârile Curții Constituționale nr.2 din 5
octombrie 2024 și nr.32 din 6 decembrie 2024, conduită pe care trebuie să o adopte orice autoritate
sau instituție publică în cadrul sistemului constituțional. Se menționează că Hotărârea nr.32 din 6
decembrie 2024 are o autoritate pozitivă de lucru judecat față de candidatura domnului Călin
Georgescu, astfel că valorificarea ei s-a realizat în cadrul și limitele competenței legale a BEC. Se
subliniază că verificarea condiției de eligibilitate privind atașamentul la valorile constituționale se
realizează de prima instituție din lanțul decizional învestită prin lege cu competența de a examina
candidaturile depuse, și anume BEC. Nu i se poate reproșa acestei instituții că a respectat Constituția
și hotărârile Curții Constituționale. Se solicită menținerea Deciziei BEC nr.18D din 9 martie 2025 și
respingerea contestațiilor formulate.

CURTEA,
examinând contestațiile în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și
funcționarea Curții Constituționale, republicată, și ale Legii nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui
României, republicată, văzând concluziile scrise ale domnului Călin Georgescu și ale doamnei Elena
Radu, concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține
următoarele:

93. Curtea constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art.146
lit.f) din Constituție, ale art.37 și 38 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010,
precum și celor ale art.31 alin.(1) și (2) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.650 din 12 septembrie 2011, să soluționeze
contestațiile formulate.
(1) Condițiile privind candidatura la funcția de Președinte al României

94. Art.37 din Constituție stabilește că au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot,
astfel cum acesta este reglementat prin art.36, care îndeplinesc condiţiile prevăzute în art.16 alin.(3),
dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art.40 alin.(3), iar candidații trebuie să fi
împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de
Preşedinte al României. În acord cu art.16 alin.(3) din Constituție, această funcție poate fi ocupată, în
condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, iar, în conformitate cu art.40
alin.(3) din Constituție, nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii
poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite
prin lege organică. Constituția mai prevede la art.81 alin.(4) că nicio persoană nu poate îndeplini funcţia
de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate, indiferent dacă sunt succesive sau nu.

95. Potrivit art.27 alin.(2) din Legea nr.370/2004, „(2) Propunerile se fac în scris şi vor fi
primite numai dacă:
a) sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora,
care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;
b) cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia
şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida;
c) sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat,
de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în
sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de
lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători”.

96. Art.28 din Legea nr.370/2004 prevede următoarele: „(1) Nu pot candida persoanele
care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.37 din Constituţia
României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Preşedinte al
României.
(2) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv
la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea,
amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea.”

97. Prin Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.1003 din 8 octombrie 2024, paragraful 28, Curtea Constituțională a statuat că persoanele
care candidează pentru funcţia de Preşedinte al României trebuie să îndeplinească condiţiile de formă
şi de fond prevăzute de Constituţie şi de Legea nr.370/2004.

98. În sfera condiţiilor de formă se încadrează aspectele referitoare la forma scrisă a
propunerii de candidatură, semnarea acesteia de către conducerea partidului sau a alianţei politice ori
de conducerile acestora, care au propus candidatul, sau, după caz, de candidatul independent;
indicarea unor menţiuni precum prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul,
studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege
pentru a candida; depunerea declaraţiei de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de
candidat, a declaraţiei de avere, a declaraţiei de interese, a declaraţiei pe propria răspundere a
candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii ori de colaborator al acesteia,
precum şi a listei susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători [Hotărârea
nr.2 din 5 octombrie 2024, paragraful 29].

99. Curtea a clasificat condiţiile de fond ca fiind generale şi speciale. Cele generale au
natură constituţională şi sunt prevăzute la titlul I al Constituţiei, care reglementează principiile generale
ale statului român și se referă la valorile şi principiile constituţionale ca parte intrinsecă a democraţiei
constituţionale. Cu privire la condiţiile speciale, Curtea, în jurisprudenţa sa, a menţionat art.37 din
Constituţie, coroborat cu art.16 alin.(3), art.36 şi art.40 alin.(3) din Constituţie, respectiv: candidatul să
aibă vârsta de cel puţin 35 de ani, să fie cetăţean român, să aibă domiciliul în ţară, să aibă drept de vot
(nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin
hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale) şi să nu îi fie interzisă asocierea
în partide politice (judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai
armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică); între aceleaşi condiţii
se încadrează şi art.81 din Constituţie, respectiv să nu fi fost ales anterior, de două ori, ca Preşedinte
al României, sau art.28 alin.(2) din Legea nr.370/2004, care stabileşte interdicţia de a candida pentru
persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de
libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia
postcondamnatorie sau dezincriminarea [a se vedea, în acest sens, Hotărârea nr.6 din 22 septembrie
2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.774 din 24 septembrie 2019, paragraful 9,
și Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024, paragrafele 30 și 31].

100. Curtea reține că, în cadrul contenciosului electoral, atât BEC, cât și Curtea
Constituțională verifică îndeplinirea de către candidați a condițiilor de eligibilitate de formă și de fond,
cu precizările menționate în jurisprudența Curții Constituționale și, în particular, în Hotărârile Curții
Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024 și nr.32 din 6 decembrie 2024.
(2) Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României desfășurat în anul 2024

101. Având în vedere că mandatul de 5 ani al Președintelui României înceta în luna
decembrie 2024, data alegerilor a fost stabilită pentru ziua de 24 noiembrie 2024, prin Hotărârea
Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.637 din 4 iulie 2024, iar organizarea întregului
proces electoral a fost realizată prin Hotărârea Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului
calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul
2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.874 din 30 august 2024.

102. Prin Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.1231 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral cu
privire la alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 şi a
Hotărârii Guvernului nr.1061/2024 și a dispus ca întregul proces electoral pentru alegerea Preşedintelui
României să fie reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea
Preşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare.

103. Curtea a constatat că procesul electoral privind alegerea Preşedintelui României
desfășurat în perioada septembrie–decembrie 2024 a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în
toate etapele sale de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale care au distorsionat
caracterul liber şi corect al votului exprimat de cetăţeni şi egalitatea de şanse a competitorilor electorali,
au afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale şi au nesocotit reglementările
legale referitoare la finanţarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de
desconsiderare a principiilor esenţiale ale alegerilor democratice (paragraful 5 din Hotărârea nr.32 din
6 decembrie 2024). Curtea a făcut referire, în hotărârea menționată, la atingerile aduse principiilor
democrației, statului de drept și suveranității, precum și dreptului de a alege și de a fi ales (paragrafele
5–9) și a stabilit că statul are o responsabilitate pozitivă de a preveni orice interferență nejustificată în
procesul electoral prin raportare la principiile constituționale (paragraful 10). Curtea a dezvoltat aceste
aspecte în paragrafele 11–18 din hotărârea menționată și a concluzionat că gravitatea încălcărilor
aduse principiilor și valorilor constituționale determină anularea întregului proces electoral cu privire la
alegerea Preşedintelui României din anul 2024 și că procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui
României trebuie să fie reluat în integralitate (paragrafele 19 și 20). În acest context, Curtea a statuat
că este necesară constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou de candidaturi care
urmează a fi evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale corecte
şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constituţionale (paragraful 20).

104. Curtea a subliniat că, prin realizarea acestui control constituţional şi democratic asupra
procesului electoral, îşi îndeplineşte atribuţia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea
Preşedintelui României, a cărei ultimă finalitate este restabilirea încrederii cetăţenilor în legitimitatea
democratică a autorităţilor publice, în legalitatea şi corectitudinea alegerilor, precum şi înlăturarea
oricăror suspiciuni de natura celor constatate în cauză. Sunt astfel protejate atât drepturile electorale
ale cetăţenilor (dreptul de vot şi dreptul de a fi ales), cât şi fundamentele ordinii constituţionale, premise
esenţiale pentru menţinerea caracterului democratic şi de stat de drept al României (paragraful 21).
(3) Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României din anul 2025

105. În urma anulării procesului electoral din anul 2024, prin Hotărârea Curții Constituționale
nr.32 din 6 decembrie 2024, data alegerilor a fost stabilită pentru ziua de 4 mai 2025, prin Hotărârea
Guvernului nr.4/2025 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.37 din 16 ianuarie 2025, iar organizarea întregului
proces electoral a fost realizată prin Hotărârea Guvernului nr.17/2025 privind aprobarea Programului
calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României din anul
2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.72 din 29 ianuarie 2025.

106. Conform pct.29 din Anexa – Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor
necesare pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025 – la Hotărârea Guvernului nr.17/2025,
candidaturile pot fi depuse la BEC, în scris, cel mai târziu până la data de 15 martie 2025, ora 24.
(4) Soluția și motivarea Deciziei Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025

107. Domnul Călin Georgescu și-a depus candidatura pentru funcția de Președinte al
României la data de 7 martie 2025, iar prin Decizia nr.18D din 9 martie 2025, BEC a respins
înregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul
2025. În motivarea deciziei menționate, BEC a reținut că, potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr.2 din
5 octombrie 2024, elementele cuprinse în jurământul de credinţă depus de persoana aleasă în funcția
de Președinte al României, și anume respectarea Constituției și apărarea democrației, sunt condiții pe
care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale. Se
subliniază că atât deciziile, cât și hotărârile Curții Constituționale fac parte din ordinea normativă și sunt
general obligatorii, impunându-se erga omnes, așadar și autorităților publice chemate să organizeze și
să urmărească buna desfășurare a procesului electoral pentru alegerea Președintelui României,
inclusiv BEC. Astfel, BEC apreciază că este obligat să respecte și să valorifice, să dea eficiență
statuărilor cu forță constituțională ale instanței de contencios constituțional, așadar inclusiv celor
pronunțate în exercitarea atribuției reglementate de art.146 lit.f) din Constituție cu referire la Hotărârile
nr.2 din 5 octombrie 2024 și nr.32 din 6 decembrie 2024.

108. Se consideră că atât Constituția, cât și Curtea Constituțională au configurat cadrul
axiologic în care au loc alegerile pentru funcția de Președinte al României în anul 2025. În acest sens,
condițiile de formă ale candidaturii, cât și cele speciale de fond, inclusiv declarația candidatului în sensul
că îndeplinește condițiile legale pentru a candida, trebuie analizate atât în cheia conformității lor cu
cadrul constituțional, cât și în cheia subsidiarității lor în raport cu poziționarea candidatului, în sensul
manifestării de către acesta a unei atitudini de natură să aducă sau nu atingere cadrului constituțional.

109. În aceste condiții, BEC arată că nu poate da prevalență analizei aspectelor formale ale
candidaturii domnului Călin Georgescu în detrimentul celor fundamentale tranșate deja de către Curtea
Constituțională. În măsura în care BEC nu ar analiza întregul context al candidaturii și în lipsa contestării
ulterioare a deciziei BEC de înregistrare a candidaturii, ar exista riscul, în condițiile înregistrării
candidaturii, ca după parcurgerea întregului proces electoral Curtea Constituțională să fie pusă în
situația infirmării rezultatului sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a
unei condiții de înregistrare a acesteia, sens în care se face referire la Hotărârea Curții Constituționale
nr.2 din 5 octombrie 2024.

110. BEC consideră că, prin hotărârea antereferită, Curtea Constituțională analizează și
statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul analizei BEC a
înțeles să se raporteze la persoana aleasă în funcția de Președinte al României, fiind relevată o
atitudine în manifestă contradicție cu valorile de esență ale statului de drept. Se apreciază că hotărârea
menționată cuprinde statuări obligatorii pentru BEC care conduc la concluzia că, în ceea ce privește
candidatura domnului Călin Georgescu, aceasta nu întrunește condițiile de legalitate, întrucât
candidatul, prin nerespectarea procedurilor electorale, a încălcat însăși obligația de a apăra democrația,
care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparțiale, în conformitate cu legea, în lipsa
cărora este alterat însuși fundamentul ordinii constituționale actuale.

111. Se apreciază că, prin anularea procesului electoral din anul 2024 și reluarea în
integralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea candidaturilor), ca urmare a conduitei
candidatului de nerespectare a reglementărilor legale referitoare la procedura electorală, esențiale
pentru democrație și statul de drept, Curtea Constituțională a tranșat implicit și general obligatoriu și cu
privire la neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de către
domnul Călin Georgescu, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că
aceeași persoană îndeplinește condițiile pentru a accede la funcția de Președinte al României.

112. BEC a mai apreciat că, în aceste circumstanțe, îndeplinirea de către candidat a
celorlalte condiții de înregistrare a candidaturii și a semnului electoral este irelevantă.

113. Prin urmare, în aplicarea Hotărârilor Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024,
respectiv nr.32 din 6 decembrie 2024 și a dispozițiilor art.147 alin.(4) teza a doua din Constituție, ale
art.11 alin.(1) lit.B.a), respectiv alin.(3) din Legea nr.47/1992, ale art.17 alin.(2) și (3), ale art.29 alin.(1)–
(3), ale art.30 alin.(6), precum și ale art.31 alin.(1) din Legea nr.370/2004, BEC a decis respingerea
candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru funcția de Președinte al României din anul
2025.
(5) Analiza contestațiilor formulate

114. O primă critică preliminară vizează faptul că decizia BEC și procesul-verbal de afișare
cuprind anumite neregularități, și anume lipsa unor elemente de conținut privind cvorumul de prezență,
cvorumul de vot, procedura de desfășurare a ședinței și procedura de adoptare, redactare și publicare.
Aceste aspecte sunt însă chestiuni tehnice, care nu pun în discuție validitatea formală a deciziei,
neprezentând relevanță din punctul de vedere al competenței Curții Constituționale.

115. Curtea reține că BEC nu este un organ judecătoresc, ci un organism administrativelectoral cu prerogative temporare de putere publică, iar actele sale sunt acte administrative sau
administrativ-jurisdicţionale, însă ele aparţin materiei contenciosului electoral. BEC funcționează pe
perioada alegerilor, încetându-și activitatea odată cu încheierea procesului electoral (a se vedea și
Decizia nr.326 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1001 din
30 octombrie 2004, sau Decizia nr.430 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.945 din 19 octombrie 2023, paragraful 36), desfășurându-și activitatea după o procedură
proprie, specifică domeniului electoral.

116. O altă critică vizează faptul că BEC și-a depășit competența legală prin examinarea
condițiilor de fond cu caracter general, care au natură constituţională şi sunt prevăzute la titlul I al
Constituţiei.
117. Potrivit art.17 alin.(1) lit.b) din Legea nr.370/2004, BEC are atribuția de a constata
îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de Legea nr.370/2004, respectiv a celor de formă
și de fond cu caracter special stabilite prin Constituție și dezvoltate în cuprinsul Legii nr.370/2004.

118. Condițiile de fond cu caracter general au natură constituţională şi sunt prevăzute la
titlul I al Constituţiei. Prin Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024, paragraful 48, Curtea a statuat că
elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate de fond pentru a candida la
funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii
candidaturii sale, iar examinarea acestor condiţii poate fi realizată numai de către Curtea
Constituţională.

119. Ulterior, prin Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024, paragraful 20, teza finală, Curtea
a statuat că reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale,
depunerea din nou a candidaturilor care urmează să fie evaluate de noul Birou Electoral Central şi
derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile
constituţionale. Ca atare, ținând seama de situația particulară intervenită prin anularea procesului
electoral pentru alegerea Președintelui României din anul 2024, Curtea, în coordonatele aceleiași
situații premisă existente, respectiv asigurarea succesiunii mandatelor prezidențiale și garantarea
periodicității alegerilor, a apreciat că pentru acest proces electoral – ce are același obiect, respectiv
alegerea Președintelui României pentru un mandat de 5 ani, consecutiv celui obținut în urma alegerilor
din anul 2019 – este necesară aplicarea directă de către BEC a prevederilor constituționale referitoare
la condiţiile de eligibilitate de fond stabilite în titlul I al Constituției. O asemenea învestire a BEC realizată
de Curtea Constituțională rezultă din folosirea sintagmei „prin raportare la principiile şi valorile
constituţionale” în contextul evaluării de către noul BEC a candidaturilor depuse. În jurisprudența sa,
Curtea a subliniat că are competența de a stabili în sarcina autorităților și instituțiilor publice aplicarea
directă a Constituției, spre exemplu, în situațiile determinate de constatarea neconstituționalității actelor
normative „în lipsa unei reglementări legale a situaţiei juridice create în urma deciziei de admitere a
excepţiei de neconstituţionalitate în ipoteza şi termenii stabiliţi prin decizia de constatare a
neconstituţionalităţii pronunţată de Curtea Constituţională” [a se vedea, cu privire la aplicarea directă a
Constituţiei, Decizia nr.186 din 18 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.213 din 16 mai 2000, Decizia nr.774 din 10 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.8 din 6 ianuarie 2016, paragraful 32, Decizia nr.895 din 17 decembrie 2015, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.84 din 4 februarie 2016, paragraful 28, Decizia nr.24 din 20
ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.276 din 12 aprilie 2016, paragraful
34, Decizia nr.794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1029
din 21 decembrie 2016, paragraful 37, Decizia nr.377 din 31 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.586 din 21 iulie 2017, paragraful 65, sau Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024,
paragraful 54].

120. Cu alte cuvinte, Curtea subliniază că procesul electoral pentru alegerea Președintelui
României din anul 2025 își are ca sursă de inițiere, organizare și desfășurare Hotărârea nr.32 din 6
decembrie 2024. Ca atare, chiar dacă este un nou proces electoral, acesta se înscrie în aceleași
coordonate și aceeași paradigmă a asigurării succesiunii mandatului prezidențial dobândit în
anul 2019. Prin urmare, Curtea a permis aplicarea directă de către BEC a Constituției numai pentru
acest proces electoral desfășurat în circumstanțele excepționale determinate de anularea procesului
electoral din anul 2024.

121. În consecință, BEC, ținând seama de prevederile constituționale și legale referitoare la
efectele actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale, a dat eficiență caracterului general obligatoriu
al hotărârii Curții, caracter care vizează nu numai soluția, ci și considerentele care sunt în legătură
directă cu aceasta.

122. O altă critică se referă la faptul că BEC ar fi preluat considerente particularizante din
Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024 și le-a translatat la situația juridică a domnului
Călin Georgescu.

123. O asemenea critică nu se susține, pentru că referirile la Hotărârea nr.2 din 5 octombrie
2024 pe care le realizează BEC vizează numai aspecte generale și de principiu, precum faptul că
elementele de conținut ale jurământului sunt opozabile candidaților încă de la momentul depunerii
candidaturii (respectarea Constituției și apărarea democrației), că hotărârile Curții Constituționale sunt
general obligatorii sau că interpretarea de principiu a textelor constituționale trebuie respectată de BEC,
ca, de altfel, de orice autoritate și instituție publică. Aceste considerente privind condițiile de eligibilitate
pentru funcția de Președinte al României au o aplicabilitate generală, și nu intuitu personae.

124. Prin urmare, BEC nu a făcut altceva decât să aplice, printr-un raționament propriu,
prevederile constituționale și considerentele interpretative de principiu ale Hotărârii nr.2 din 5 octombrie
2024 în situația particulară pe care a avut-o de analizat, ceea ce a condus la concluzia BEC potrivit
căreia domnul Călin Georgescu nu îndeplinește condițiile de eligibilitate generale stabilite în titlul I din
Constituție. BEC a realizat, astfel, o individualizare și o aplicare a considerentelor generale, abstracte
și de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale, fără a prelua și translata constatările
factuale ale Curții Constituționale din Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024 care priveau strict situația
doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă.

125. Curtea și-a exercitat, prin Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024, competența de a
veghea la respectarea procesului electoral în ansamblul său, identificând cauzele ce au afectat procesul
electoral și pentru care s-a dispus ultima ratio măsura anulării și reluării în integralitate a alegerilor; ca
atare, hotărârea antereferită privește regularitatea acestui proces, și nu excluderea unei candidaturi din
procesul electoral. În același timp, BEC și-a realizat judicios competența de a examina condițiile de
înregistrare a unei candidaturi prin raportarea textelor constituționale, astfel cum au fost interpretate în
jurisprudența Curții Constituționale, la situația domnului Călin Georgescu.

126. Cu privire la aspectul referitor la valorificarea în timp a anumitor atitudini/conduite/luări
de poziție contrare principiilor și valorilor constituționale, Curtea subliniază că încălcarea acestora nu
conduce la o sancționare perpetuă a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte
al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la
ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor
constituționale.

127. O altă critică privește faptul că domnului Călin Georgescu nu i s-a recunoscut dreptul
la apărare și nu a putut să își exprime punctul de vedere în procedura BEC și în fața Curții
Constituționale.

128. Curtea reține că procedura în fața BEC referitoare la înregistrarea candidaturilor nu
este o procedură de natură contencioasă. Legea nr.47/1992 și Legea nr.370/2004 stabilesc în mod
expres o procedură specială de contestare a deciziilor BEC exclusiv în fața Curții Constituționale, ca
expresie a atribuției constituționale a acesteia de a veghea la respectarea procedurii de alegere a
Președintelui României. Contenciosul electoral constituțional este un contencios abstract, persoanele
care au interes putând să se adreseze instanței cu contestație. Procedura în fața Curții nu este publică,
persoanele interesate putând, însă, să depună în scris punctele lor de vedere. De altfel, Curtea
Constituțională a informat public candidatul, precum și orice persoană interesată, prin afișarea
contestațiilor pe site-ul instituției, că dosarul se soluționează pe baza sesizării și a celorlalte documente
depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestației.

129. Având în vedere cele expuse, Curtea constată că Decizia BEC nr.18D din 9 martie
2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la
alegerile pentru Președintele României din anul 2025 este în conformitate cu cadrul constituțional și
legal incident, astfel că va respinge contestațiile formulate.

130. Pentru considerentele arătate, în temeiul art.146 lit.f) din Constituție, al art.11 alin.(1)
lit.B.a), al art.37 și 38 din Legea nr.47/1992, precum și al art.31 alin.(1) și (2) din Legea nr.370/2004, cu
unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestațiile formulate de Călin Georgescu, Elena Radu, Mircea-Victor-Daniel Chitic,
Ana Craiu, Narcis-Viorel-Florin Someșfălean, Norita Popescu, Elena Albu, Cătălin Georgescu, Mihai
Rapcea și Maria Tamaris Taloi împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025
privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile
pentru Președintele României din anul 2025, precum și a semnului electoral.
Definitivă.
Hotărârea se comunică Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 11 martie 2025.”, se menționează în motivarea CCR.

Mesajul președintelui CCR

Curtea Constituțională a emis și un comunicat de presă semnat de președintele instituției, Marian Enache.

„Comunicatul Președintelui Curții Constituționale a României cu privire la publicarea Hotărârii nr.7/2025 privind contestațiile formulate împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025
Astăzi, 14 martie 2025, am transmis la Monitorul Oficial, în vederea publicării, Hotărârea Curții Constituționale nr.7/2025 privind respingerea contestațiilor formulate împotriva neînregistrării de către Biroul Electoral Central (BEC) a candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.

Întrucât în spațiul public există o așteptare justificată pentru informații clarificatoare privind conținutul Hotărârii nr.7/2025, adoptată cu unanimitate de voturi, în ședința Curții Constituționale a României din data de 11 martie 2025, vom prezenta câteva aspecte pe care le considerăm esențiale pentru buna, corecta și justa înțelegere a motivelor și consecințelor respectivei hotărâri.

În ultima perioadă, putem observa o acțiune consistentă și sistematică de discreditare și devalorizare la scară largă a argumentației juridice constituționale care fundamentează deciziile și hotărârile Curții Constituționale a României.

Suntem conștienți că activitatea Curții Constituționale, raportată la rolul său și la atribuțiile sale, a fost și va fi întotdeauna supusă atât aprecierilor, cât și criticilor la nivelul societății. Prin esența sa, orice formă de justiție, cu atât mai mult justiția constituțională, care are în principal un rol preventiv, nu sancționator, creează prin deciziile și hotărârile sale premisele unor critici inerente din partea celor care se consideră nedreptățiți de soluția adoptată. Aceste critici sunt firești și sunt o dovadă că în România pluralismul politic și al opiniilor constituie unul dintre principiile ordinii constituționale democratice.

Totodată, chiar dacă înțelegem că, în perioadele electorale, pasiunile și partizanatele ideologice, doctrinare sau personale pot genera o tensiune socială care depășește sfera obișnuinței, trebuie să reafirmăm că în România, ca stat membru al UE și al NATO, deci parte a spațiului democratic occidental, există o ordine constituțională și legală care trebuie respectată, ca expresie a suveranității și a unității statale și societale, a identității constituționale a statului român.

În acest sens, Curtea Constituțională a României, ca instanță de contencios constituțional prin care se realizează justiția constituțională, nu poate fi influențată sau amenințată prin intermediul niciunei forme de presiune, având nu doar rolul, ci și obligația constituțională de a garanta supremația Constituției prin exercitarea efectivă a atribuțiilor sale. Într-un stat de drept, criticile sunt binevenite, presiunile sunt inacceptabile și dezavuabile.

* * * *

Având în vedere aspectele enunțate, vom prezenta câteva explicații suplimentare pentru a înțelege temeiurile argumentative obiective care au stat la baza adoptării Hotărârii nr.7/2025, astfel încât dezbaterea publică guvernată de principiul pluralismului politic și al libertății exprimării opiniilor politice să nu denatureze într-o confuzie întreținută, care poate să conducă la discreditarea instituțiilor statului și la subminarea încrederii între membrii societății noastre.

Prin Hotărârea nr.7/2025, Curtea Constituțională, în esență, a examinat 5 critici principale invocate în contestațiile formulate, după cum urmează:

1. Cu privire la faptul că adoptarea deciziei BEC de respingere a înregistrării candidaturii a fost realizată cu încălcarea normelor procedurale prevăzute de lege

Curtea Constituțională a stabilit că aceste aspecte sunt chestiuni tehnice, care nu pun în discuție validitatea formală a deciziei BEC și nu prezintă relevanță din punctul de vedere al competenței Curții Constituționale.

2. Cu privire la competența Biroului Electoral Central de a analiza condițiile de eligibilitate de rang constituțional stabilite în jurisprudența Curții Constituționale a României prin Hotărârea nr.2/2024

Curtea Constituțională a României a recunoscut această competență a Biroului Electoral Central în mod direct și exclusiv pentru procesul electoral în curs prin Hotărârea nr.32/2024 de anulare a alegerilor prezidențiale. În respectiva hotărâre s-a prevăzut expres că reluarea procesului electoral presupune inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou a candidaturilor care urmează să fie evaluate de noul Birou Electoral Central şi derularea unei noi campanii electorale corecte şi transparente, prin raportare la principiile şi valorile constituționale.

De altfel, toate deciziile și hotărârile Curții Constituționale au caracter general obligatoriu odată publicate în Monitorul Oficial al României. Acest caracter general obligatoriu nu este o formă a democrației autoritare, cum se încearcă să se insinueze în discursul public, ci este singura garanție că în cadrul unui stat suveran ordinea constituțională este protejată de abuzuri interne și externe prin asigurarea supremației Constituției.

Ca atare, conform Hotărârii nr.32/2024, Biroul Electoral Central avea nu doar competența, ci și obligația să verifice condițiile de eligibilitate privind respectarea Constituției și apărarea Constituției în ceea ce privește candidaturile depuse în cadrul procesului electoral, în limitele dezvoltate prin Hotărârea nr.2/2024 a Curții Constituționale a României.

3.Cu privire la conținutul argumentativ al Deciziei Biroului Electoral Central

În limita competenței sale prevăzute de Legea nr.370/2004 privind alegerea Președintelui României și a Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024, Biroul Electoral Central a dezvoltat un raționament propriu cu privire la respectarea de către persoana care și-a depus candidatura a condiției de eligibilitate privind respectarea Constituției.

În cadrul acestui raționament, Biroul Electoral Central a constatat că încălcarea legislației electorale (de exemplu, modul de derulare a campaniei electorale online și finanțarea campaniei electorale), care a condus la distorsionarea semnificativă a rezultatului alegerilor din 1 decembrie 2024 și, în consecință, la anularea alegerilor, constituie o conduită contrară Constituției României, unde se prevede la art.1 alin.(5) că, în România, respectarea Constituției și a legilor este obligatorie.

Pentru a înțelege raportul dintre Hotărârea Curții Constituționale nr.32/2024 și Decizia Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025 trebuie să precizăm că justiția constituțională în materia anulării alegerilor are ca obiect procesul electoral în ansamblul său, în timp ce măsura electorală a evaluării și a înregistrării/respingerii candidaturilor vizează respectarea de către persoana care își depune dosarul de candidatură a condițiilor de eligibilitate constituționale și legale.

Astfel, Biroul Electoral Central a particularizat neregularitățile de ordin legal care au condus la anularea alegerilor la conduita persoanei care și-a depus candidatura, constatând în mod logic încălcarea condiției de respectare a Constituției. Ordinea constituțională este unitară, iar încălcarea legilor reprezintă o încălcare a Constituției, ca factor de validitate pentru întreaga ordine juridică statală.

4.Cu privire la faptul că excluderea de către BEC a unui candidat din procesul electoral produce efecte perpetue

Curtea Constituțională a stabilit că respingerea înregistrării unei candidaturi pe motiv că persoana în cauză a încălcat principii și valori constituționale nu conduce la o sancționare perpetuă a acesteia prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale fundamentale.

5.Cu privire la dreptul de apărare pretins încălcat atât în fața Biroului Electoral Central, cât și în fața Curții Constituționale a României

Conform legii, procedura în fața Biroului Electoral Central în privința înregistrării candidaturii nu este o procedură de natură litigioasă. În procedura administrativă de analizare a dosarelor de candidatură, Biroul Electoral Central nu este o instanță de judecată, ci acționează ca o autoritate administrativă. Decizia Biroului Electoral Central este un act administrativ prin care se poate dispune, raportat la condițiile de eligibilitate prevăzute de lege, înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii.

În considerarea competenței Curții Constituționale prevăzute la art.146 lit.f) din Constituție, de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, legiuitorul a stabilit posibilitatea persoanelor nemulțumite de decizia Biroului Electoral Central de a contesta respectiva decizie exclusiv în fața Curții Constituționale.

Conform Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, procedura în fața Curții nu este publică, persoanele interesate putând, însă, să depună în scris punctele lor de vedere. De altfel, Curtea Constituțională a informat public candidatul, precum și orice persoană interesată, prin afișarea contestațiilor pe site-ul instituției, că dosarul se soluționează pe baza sesizării și a celorlalte documente depuse până în ziua termenului stabilit pentru analizarea contestației.

Toate aceste aspecte sunt esențiale pentru a înțelege că în materia alegerilor pentru Președintele României, contestațiile privind elementele esențiale ale procesului electoral sunt supuse procedurilor Curții Constituționale, și nu procedurii instanțelor de judecată, în considerarea elementelor specifice ale acestor alegeri, precum și a importanței acestora pentru protejarea și garantarea suveranității și identității constituționale.

*

În cadrul procesului de alegere a Președintelui României din anul 2025, viața publică este marcată de o competiție politică efervescentă, context în care Curtea Constituțională, în exercitarea atribuțiilor și funcțiilor sale esențiale, trebuie să asigure menținerea echilibrului constituțional general, stabilitatea ordinii constituționale și pacificarea vieții publice, indiferent de intensitatea, fluctuațiile și variațiile procesului politic și electoral.

Pentru instituția contenciosului constituțional, exigențele și cerințele Legii fundamentale reprezintă reperul și sistemul referențial de legitimitate și validitate a acțiunilor din sfera vieții publice în coordonatele democrației constituționale. Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale sunt și trebuie să fie expresia preeminenței dreptului și a domniei legii în scopul asigurării protecției cadrului constituțional, care se situează deasupra intereselor grupurilor de interese politice sau de altă natură din societatea românească în competiția lor pentru accederea la puterea politică instituționalizată.

Președintele Curții Constituționale a României

Marian Enache”

Citește și:

CCR, EXPLICAȚII privind respingerea contestațiilor la candidatura lui Călin Georgescu. Enache: Într-un stat de drept, presiunile sunt inacceptabile

George Simion: Îmi scosesem din cap orice candidatură, m-a luat prin surprindere rugămintea domnului Georgescu să fac acest lucru

Gigi Becali: Judecătorii CCR au salvat țara de Călin Georgescu. Deși Livia Stanciu m-a condamnat, dacă o întâlnesc, îi pup și mâinile și picioarele