Guvernul grec refuză cererea unui regizor premiat cu Oscar de a filma pe Acropole: Scenele propuse, „incompatibile” cu simbolismul monumentului

Ministerul Culturii din Grecia a refuzat cererea regizorului grec al filmului „Poor Things”, câștigător al premiilor Oscar, de a filma la Partenonul de pe Acropolă, afirmând că scenele propuse i-ar păta imaginea acestui sit istoric.

Colina Acropolei este unul dintre cele mai cunoscute situri arheologice din Grecia. Yorgos Lanthimos, unul dintre cei mai cunoscuți regizori din Grecia, cunoscut pentru filmul lansat anul trecut, „Poor Things” a câștigat patru premii Oscar, inclusiv pentru cea mai bună actriță, Emma Stone.

Regizorul premiat cu Oscar, refuzat de guvernul grec să filmeze pe Acropole

Lanthimos, în vârstă de 51 de ani,  a solicitat guvernului grec să filmeze câteva scene din noul său film, o comedie SF intitulată „Bugonia”, cu Emma Stone în rolul principal, la Acropole,  în luna aprilie, potrivit France24. Însă, ministerul culturii a i-a dat un răspuns joi, într-un comunicat, că a refuzat permisiunea. Motivul: „scenele propuse sunt incompatibile cu simbolismul și cu valorile pe care le reprezintă Acropole”.

EXCLUSIV Metrorex, cel mai mare consumator de energie din București, ar putea intra într-o situație fără precedent. Numărul de trenuri ar putea fi redus, pe fondul crizei energetice. „Important este să se facă economie după ora 19”

06:15

ANALIZĂ Sindromul Trianon. Monumentele istorice naționaliste ale lui Viktor Orbán sunt contestate, dar Péter Magyar continuă politica revizionistă a fostului premier

06:00

Presa grecească a  raportat că scenele în cauză cuprindeau cadavre împrăștiate pe stânca Acropolei. Ministerul i-a sugerat regizorului să filmeze în spații alternative în aer liber în apropiere de monument, cel mai cunoscut sit arheologic din Grecia. Filmul „Bugonia” este programat să fie lansat în noiembrie 2025.

Partenonul – scurt istoric

Partenonul, un fost templu dedicat  Atenei, zeița înțelepciunii, a fost construit între 447 î.Hr. și 438 î.Hr., în timpul domniei lui Pericle. Sculpturile interioare și exterioare, precum și statuia de aur și fildeș a Atenei de 13 metri înălțime, au fost realizate de Fidias.

 Templul Atenei a devenit cel mai durabil simbol al Greciei antice, democrației și civilizației occidentale. Acest monument a fost considerat un omagiu adus victoriei grecilor împotriva invadatorilor perși pe durata războaielor medice.

În timpul declinului Imperiului Roman, templul a fos grav avariat de un incendiu, iar acoperișul s-a prăbușit.  În 380 d.Hr.,  în urma edictului împăratului Teodosiu care interzicea cultele păgâne, lăcașul a fost abandonat.  În 590 d.Hr. Partenonul a fost transformat într-o biserică creștină dedicată Fecioarei Maria.

Soarta statuiei zeiței Atena nu este cunoscută, dar unii istorici, precum John Boardman și Bernard Holtzmann. au speculat că ar fi fost transportată la Constantinopol și ar fi fost păstrată până în secolul al 10-lea, deși este puțin probabil să fi supraviețuit crizei iconoclaste din secolele 8-9 d.Hr.

O replică după Partenonul atenian care include statuia zeiței a fost construită de americani în Nashville, Tennessee.

După cucerirea otomană din mijlocul secolului XV, biserica a fost transformată într-o moschee. În 1687, în timpul unui război cu venețienii, otomanii au avariat sever Parthenonul.

Între 1800 și 1803, Thomas Bruce,  Conte de Elgin, a jefuit multe dintre sculpturile rămase și le-a transportat ulterior în Anglia, unde sunt acum expuse la Muzeul Britanic din Londra.

Din 1975, au fost desfășurate numeroase,  proiecte de restaurare la scară largă pentru a păstra artefactele rămase și pentru a asigura integritatea structurală a monumentului.

Sursa Foto: Profimedia

Citește și: Reguli stricte pentru turiștii care merg în GRECIA. Ce nu au voie să transporte în bagaje