Prof. dr. Dragoș Aligică, din cadrul Universității din București, trage un semnal de alarmă:”AI a trecut testul Turing. Efectele, greu de cuantificat”

Prof. univ. dr. Dragoș Paul Aligică, din cadrul Universității din București, trage un semnal de alarmă și arată faptul că un program de Inteligență Artificială a trecut celebrul test Turing.

Testul presupune un interogatoriu pentru un om și o entitate cu inteligență artificială, iar dacă „robotul” reușește să păcălească interogatorul, atunci se consideră că a trecut testul. Modelul GPT-4.5 al OpenAI a fost considerat a fi uman proporție de 73%, atunci când a fost instruit să adopte o personalitate.

Profesorul afirmă că, în acest ritm, Inteligența Artificială va depăși în curând omul și ne pune în fața unei întrebări existențiale: ce înseamnă inteligența umană?

ALERTĂ Victor Ponta îl desființează pe Ilie Bolojan după ce România a intrat oficial în recesiue tehnică, iar premierul spune ca „va fi bine”: „E ca și cum ți-ar spune cineva că e mai bine să fim bolnavi decât sănătoși”

12:21

CONTROVERSĂ O nouă întâlnire Trump-Putin ar putea avea loc anul acesta. Kremlinul vrea să-l invite pe președintele SUA la Moscova. Când ar avea loc întâlnirea

12:17

„În ultima săptămână, pe fluxurile de discutii occidentale (paralele fluxurilor de propagandă care domină mass media și pe care nu trebuie să ne ferim să le numim imbecilizante), breaking news-ul și dezbaterea momentului sunt despre inteligență și sunt legate de anunțul că un program de inteligență artificială (AI) ar fi trecut oficial testul Turing.

O mare barieră în modul în care evaluăm și înțelegem performanța inteligenței artificiale ar fi fost trecută. A devenit „imposibil de deosebit, de diferențiat” între inteligența artificială și cea umană.

Această agitație se bazează pe un studiu recent (care nu a fost încă verificat de alți experți, un proces numit „peer-review”), realizat de doi cercetători de la Universitatea California San Diego, care au testat patru modele de limbaj AI (numite „large language models” sau LLM). Unul dintre aceste modele a fost considerat „imposibil de deosebit, de diferențiat” de un om în peste 70% din cazuri.

Ce înseamnă acest lucru?

Testul Turing a fost propus de matematicianul britanic Alan Turing în 1950, într-un articol intitulat „Computing Machinery and Intelligence”. El a numit acest test „jocul imitației”. Ideea era simplă: un om (interogatorul) pune întrebări prin text la doi participanți – unul om, altul mașină – și încearcă să ghicească cine e cine. Dacă mașina reușește să „păcălească” interogatorul, astfel încât acesta să nu realizeze că e o mașină, se spune că a trecut testul. De atunci se tot incearca…

Testul care face valuri zilele acestea a implicat 284 de participanți. Interogatorii au purtat conversații prin mesaje text timp de cinci minute cu doi „martori” simultan – unul era om, iar celălalt era un model AI. La final, interogatorii trebuiau să ghicească cine era om și cine era AI. Rezultatele au arătat că AI a fost confundat cu un om în 73% din cazuri.

Studiul a avut și limite. De exemplu: Conversațiile au durat doar cinci minute, ceea ce e destul de puțin pentru a evalua pe deplin.

Mai interesant însă este această limită notată de mulți: Modelele AI au fost „programate” să adopte anumite personalități, dar nu știm exact ce impact au avut aceste setări. (Pare că a avea “personalitate” e considerat o manevră diversionistă, iar ce spune asta despre inteligența umană si despre noi, între rânduri, e foarte interesant dar e o alta discutie)”, a explicat profesorul într-o postare pe Facebook.

Prof. univ. dr. Dragoș Paul Aligică spune că, în acest moment, inteligența artificială pune în fața noastră o oglindă, un standard, un instrument de comparație cum nimeni înainte nici măcar nu putea să imagineze.â

„Teologia medievală și speculațiile tradiționale privind inteligența și spiritul sunt mici jucării și note de subsol în comparație cu ce avem acum în față, cu ce am creat noi înșine aproape ca niște somnambuli…

Tehnologia informatiei ne așează într-o poziție unică, fără precedent în istorie și ca specie, intr-o situatie bulversanta. Niciodată teologia și filosofia nu au fost mai relevante.

Se pare că are loc o bifurcație metaistorică. O parte a umanității o ia în direcția imbecilizantă sub fluxurile tehnologice și informaționale. O altă parte este forțată de implicațiile filosofice, religioase și intelectuale ale tehnologiei să reangajeze teme teologice și gnostice în moduri și cu intensități cu care niciodată specia noastră nu a fost confruntată.

Niciodată în istorie problemele teologice și filosofice nu au fost mai acut și mai intens impuse conștiinței publice ca în această perioadă pe care o trăim… Este fascinant și în același timp profund neliniștitor…

Este ca și cum până acum vedeam -intelectual vorbind- relația cu divinitatea si destinul conditiei umane, bidimensional. Și brusc a apărut o a treia dimensiune și am început să vedem altfel”, a conchis profesorul.

CITEȘTE ȘI:

Creatorii lui ChatGPT intenționează să creeze o nouă platformă de socializare, cu AI integrat. Ar putea concura cu X și Facebook

„Update Go4it” #20: Radu Uszkai despre AI și învățământul din România