PORTRET de candidat | Victor Ponta mai încearcă o dată. Cum s-a transformat fostul lider PSD în rivalul sistemului pe care l-a condus

După ce a condus Partidul Social Democrat (PSD), a fost prim-ministru și artizan al Uniunii Social Liberale (USL) alături de Crin Antonescu, dar și protagonist al unor controverse legate de acuzații de corupție și plagiat, Victor Ponta s-a înscris în cursa pentru Palatul Cotroceni în calitate de independent. Astăzi, se prezintă drept un candidat antisistem, adoptă un discurs suveranist și susține că marii corupți ar trebui condamnați la închisoare pe viață.

Victor Ponta a intrat în actuala cursă prezidențială cu un discurs îndreptat atât spre electoratul PSD, cât și spre susținătorii fostului candidat Călin Georgescu, un segment de alegători curtat în prezent și de George Simion.

Candidatul independent și-a ales drept slogan politic „România pe primul loc” –  unul dintre motto-urile politice din prima campanie politică pentru președinție a lui Donald Trump, din 2016 (n.r. America First).

EXTERNE Parlamentul iranian a aprobat ÎNCHIDEREA strâmtorii Ormuz. Decizia finală este a Consiliului de Securitate

00:01

politica Dragoş Anastasiu: „Încercăm acest stil de BUSINESS privat în procesul de reformă a statului. Nu va fi ușor”

23:33

Programul său, intitulat „Agenda 2030”, este presărat cu mesaje cu tentă naționalistă, precum: „Trebuie să redevenim o țară independentă – energetic, alimentar și economic”; „Să punem din nou interesul național în centrul deciziilor și să folosim toate drepturile noastre în Uniunea Europeană”; „Puterea trebuie să aparțină românilor. Doar românii trebuie să decidă cine îi conduce, nu instituții sau organizații din afară.”

Cariera lui Victor Ponta

Victor Ponta a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în anul 1995.

Conform CV-ului său, între 1995 și 2002 a urmat diverse cursuri și seminare, organizate de instituții precum FBI (combaterea infracțiunilor financiar-bancare), Banca Națională a Greciei (seminar pe tema companiilor offshore), Procuratura Națională Antimafia, Departamentul Trezoreriei SUA sau OLAF.

Înainte de a intra în politică, Victor Ponta a fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 (1995-1998), la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție (1998-2001) și la Biroul de Combatere a Spălării Banilor (2000-2001).

Intrarea în politică a venit în 2001, în timpul guvernului Năstase, când a fost numit șef al Corpului de Control al Guvernului. A urcat rapid în ierarhia Partidului Social Democrat, devenind în 2002 președinte al Tineretului Social Democrat, apoi vicepreședinte PSD (2006–2010), iar în 2010 a preluat conducerea partidului de la Mircea Geoană, care tocmai pierduse alegerile prezidențiale în fața lui Traian Băsescu.

USL, suspendarea lui Băsescu și cariera de premier

În 2011, Victor Ponta a semnat, împreună cu Crin Antonescu, pe atunci președinte al PNL, și cu un reprezentant al Partidului Conservator, fondat de Dan Voiculescu, actul de constituire al Uniunii Social Liberale (USL), alianță prin care a ajuns prim-ministru în 2012.

Ulterior alcătuită din PSD, PNL, PC și UNPR (condus de Gabriel Oprea), USL a devenit principala forță de opoziție față de președintele Traian Băsescu, reușind să-l suspende pentru a doua oară în 2012.

În iulie 2012, USL (care avea majoritate în Parlament și conducea și Guvernul) a demis Avocatul Poporului, președinții celor două Camere ale Parlamentului, a limitat atribuțiile Curții Constituționale și l-a suspendat pe președintele de atunci, Traian Băsescu. Comisia de la Veneția concluziona că aceste măsuri „sunt problematice din punct de vedere al constituționalității și al statului de drept”.

Deși membri ai aceleiași alianțe, relația dintre Crin Antonescu și Victor Ponta a fost marcată de tensiuni, cei doi acuzându-se public de minciună.

Conflictul a culminat în 2014, când PNL a decis să iasă de la guvernare. În același an, Victor Ponta a candidat la alegerile prezidențiale, pierzând în turul al doilea în fața liberalului Klaus Iohannis.

Ponta rămâne prim-ministru și lider PSD până în vara lui 2015. În acel an, Direcția Națională Anticorupție îl pune sub urmărire penală pentru fapte de corupție comise în perioada în care era avocat. Sub presiune, demisionează de la conducerea partidului, dar nu și din funcția de premier.

În noiembrie 2015, în urma tragediei de la clubul Colectiv și a protestelor masive, Victor Ponta își dă demisia din fruntea Guvernului.

Totuși, Victor Ponta a continuat să fie activ în politică. În 2017, a demisionat din PSD în urma unui conflict cu Liviu Dragnea și a fondat partidul Pro România, împreună cu Daniel Constantin, fost președinte al Partidului Conservator și cofondator al USL. Formațiunea nu a reușit să atingă pragul electoral la alegerile parlamentare din 2020.

În 2021, Victor Ponta și-a deschis o firmă de consultanță politică, iar în 2023 a fost numit consilier onorific al premierului Marcel Ciolacu pe probleme de relații internaționale. Pentru o perioadă, s-a apropiat de liderul PSD, s-a reînscris în partid și a revenit în Parlament, însă ulterior a fost demis din funcția de consilier și exclus din PSD, pe fondul pregătirii candidaturii pentru alegerile prezidențiale din 2025.

Controverse care l-au vizat pe Victor Ponta

Victor Ponta a fost primul premier român acuzat că și-a plagiat teza de doctorat. În 2012, prestigioasa revistă Nature a publicat un articol în care se susținea că mai mult de jumătate din lucrarea de doctorat a fost copiată. Teza, susținută în 2003 sub coordonarea lui Adrian Năstase, fostul său mentor politic, a fost analizată și de Universitatea din București, care a confirmat că 115 din cele 297 de pagini erau plagiate.

În 2016, Ministerul Educației i-a retras oficial titlul de doctor. Cu toate acestea, în 2024, Ponta a obținut anularea ordinului printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Decizia ÎCCJ a fost una administrativă, în ideea în care plagiatul nu a fost dovedit în instanță.

Cariera politică a lui Victor Ponta a fost umbrită și de mai multe dosare de corupție. Cel mai cunoscut este cel numit în spațiul public „Turceni-Rovinari” sau „Ponta-Șova”, în care fostul premier a fost trimis în judecată de DNA pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani.

Conform procurorilor, Ponta ar fi beneficiat de plăți fictive din partea firmei de avocatură a lui Dan Șova, în timp ce acesta avea contracte cu companii de stat din energie. În 2023, după ani de proces, ÎCCJ i-a achitat definitiv pe ambii.

Ponta a fost implicat și într-un dosar penal, fiind suspectat că l-ar fi pus pe Sebastian Ghiță pe listele parlamentare din 2016 pentru ca acesta să plătească peste 200.000 de euro pentru a-l aduce pe Tony Blair în România. Și acest dosar a fost clasat în 2022.

Pentru a putea candida la alegerile prezidențiale din mai 2025, Ponta a fost nevoit să renunțe la cetățenia sârbă, pe care o deținea de mai mulți ani.

Avere: Apartamente în străinătate, colecție de ceasuri și conturi în Turcia

În declarația de avere depusă la Biroul Electoral Central, Victor Ponta nu menționează niciun teren, dar declară trei apartamente: unul în București (achiziționat în 2012), unul în Turcia (200 mp) și unul în Emiratele Arabe Unite (82 mp), cumpărate între 2021–2022.

Are un autoturism Smart (2012), o colecție de ceasuri evaluată la 20.000 de euro și 134.000 de euro în zece conturi bancare, în România și Turcia. De asemenea, are de recuperat 190.000 de lei de la PSD Dâmbovița.

În 2023, a obținut 240.000 de lei de la Camera de Comerț și Industrie a României și 19.295 de lei de la o companie al cărei nume a fost anonimizat.

Galerie foto: Mediafax

 CITEȘTE ȘI:

Victor Ponta: „Eu am vorbit despre ce vreau să fac ca PREȘEDINTE”

Victor Ponta: Donald Trump mă bate la golf

Autor

Olga Borșcevschi

Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la ... vezi toate articolele