Prima pagină » Știri externe » De teama unui război cu Rusia, tot mai mulți polonezi iau parte la cursuri militare: „Nu ne putem baza pe nimeni. Trebuie să ne apărăm singuri”

De teama unui război cu Rusia, tot mai mulți polonezi iau parte la cursuri militare: „Nu ne putem baza pe nimeni. Trebuie să ne apărăm singuri”

De teama unui război cu Rusia, tot mai mulți polonezi iau parte la cursuri militare: „Nu ne putem baza pe nimeni. Trebuie să ne apărăm singuri”

În cazul unei invazii rusești, Polonia se situează în linia întâi a flancului estic al NATO.  De la studenți de 20 ani la pensionari, mii de bărbați învață să tragă cu arma, să acorde primul ajutor,  să supraviețuiască unui atac chimic și să se adăpostească în cazul unui bombardament nuclear. 

Teama că ar putea ajunge în situația ucrainenilor care se află în al treilea an de război cu Rusia îi neliniștește pe polonezi. N-ar fi prima oară când poporul polonez ar avea de-a face cu invadatorii estici.

Polonia – o istorie zbuciumată

Ducatul Poloniei a înfruntat pentru prima oară o invazie dinspre est  în anul 981. Slavicii estici ai Rusiei Kievene, conduși într-o campanie de prințul Vladimir cel Mare, i-au înfrânt pe polonezi. Pentru a se răzbuna, Bolesław cel Curajos i-a antrenat pe polonezi și i-au condus într-o expediție victorioasă împotriva Rusiei Kievene, iar Polonia a devenit un regat.

Timp de un mileniu, Regatul Poloniei a dus nenumărate războaie cu statele învecinate și a rezistat invaziilor mongole pentru a supraviețui ca stat creștin-catolic în estul Europei. Sub domnia regelui Cazimir al III-lea cel Mare care a întărit fortificațiile, Polonia a devenit o putere medievală de seamă. Din anul 1507, polonezii au opus rezistență invaziilor Moscovei  în repetate rânduri, pentru ca în 1569 să se unească cu Lituania și să înființeze Uniunea Statală Polono-Lituaniană.

Între 1772 și 1795, Federația celor Două Națiuni a fost împărțită de trei ori. Teritoriile Poloniei, cât și cele ale Lituaniei, au fost împărțite între Prusia, monarhia Habsburgică și Imperiul Rus. Polonia, un regat înființat de la 1025,  a dispărut de pe hartă până la 1918. A reapărut pentru scurt timp ca Ducatul Varșoviei, un stat clientelar înființat de împăratul francez Napoleon, dar a fost desființat în urma Congresului de la Viena în 1815.

Ultimul război cu Rusia a avut loc în urmă cu opt decenii

Polonia a reapărut ca republică la finalul Primului Război Mondial. În septembrie 1939, la o lună după Pactul Ribbentrop-Molotov, teritoriul de vest al Poloniei a fost invadat de germanii naziști, iar estul de către sovietici, rezultând declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial și începutul Holocaustului.

După încheierea războiului și ocupația sovietică, Polonia a devenit un stat comunist membru al Pactului de la Varșovia. A rămas în blocul socialist până la revoluțiile anticomuniste din 1989. După prăbușirea comunismului și tranziția la democrație,   Polonia a devenit a șasea putere economică din Uniunea Europeană și membru de bază al NATO. Are o armată de personal activ ce numără 292.000 de militari, precum și în jur de 40.000 de rezerviști.

Guvernul polonez are un plan ambițios ca fiecare bărbat adult să primească instruire militară și investește masiv în înzestrarea armatei, alocând aproape 5% din PIB pentru apărare, cea mai mare sumă din NATO.

Polonia ar putea trimite TRUPE în Ucraina după declarațiile ministrului de Externe: „Nu ar trebui să excludem nicio opțiune”. Sursa Foto - Shutterstock

Polonia ar putea trimite TRUPE în Ucraina după declarațiile ministrului de Externe: „Nu ar trebui să excludem nicio opțiune”. Sursa Foto – Shutterstock

Polonezii, de la studenți la pensionari, se pregătesc pentru un nou război cu Rusia

De când Rusia a anexat Crimeea și a invadat Ucraina la scară largă, reafirmându-și ambițiile imperialiste, ideea unui atac asupra Poloniei nu mai pare un scenariu teoretic. Gândul că vor fi nevoiți să lupte pe front îi macină zilnic pe polonezi. Numai 10% dintre bărbați ar merge voluntar la război..

„Dacă ar fi să vină rușii, aș fi primul care fuge. Nu cred că am ceva pentru care să mor aici”, a spus Szymon, student.

„Războiul este foarte aproape, dar pare destul de departe. Dar dacă Rusia ar ataca, cred că aș fugi”, a spus Marcel, student la medicină.

Lângă Wroclaw, pe un câmp, bărbații de toate vârstele participă la sesiuni gratuite de „Antrenament cu armata”. Se echipează cu măști de gaze, învață să lupte corp la corp și să tragă cu o armă, potrivit BBC. 

„Vremurile sunt periculoase. Trebuie să fim pregătiți”, spune căpitanul Adam Sielicki, coordonatorul programului.

Polonezii se simt abandonați de aliații americani

Declarațiile lui Donald Trump  privind retragerea parțială a trupelor americane și distanțarea Statelor Unite de NATO au amplificat anxietatea.  Polonia are 10.000 de soldați americani staționați, dar Washingtonul a închis recent o bază-cheie din estul țării.

„Dacă nu suntem pregătiți și Rusia ne atacă, vom deveni pur și simplu prizonierii lor”, spune Agata, o femeie care participă la cursuri împreună cu prietena ei.

Polonia pregătește să încheie acorduri de apărare cu Franța și Marea Britanie. Guvernul polonez ia în considerare chiar să treacă sub „umbrela nucleară” franceză.

„Nu ne putem baza pe nimeni. Trebuie să ne apărăm singuri”, afirmă Dariusz, un bărbat trecut de 40 de ani.

În sudul Poloniei, Janusz Janczy construiește adăposturi antiatomice după ce cererea a explodat.

„Primeam câteva telefoane pe lună. Acum sunt zeci pe săptămână. Oamenii se tem de Rusia și cred că NATO nu ne va mai apăra”, spune el.

Wanda Traczyk-Stawska are 98 de ani și știe ce înseamnă ocupația rusă. A luptat în Revolta de la Varșovia din 1944 și susține cât de importante sunt pregătirile și înarmarea:

„Este mai bine să fii o țară bine înarmată decât să aștepți să se întâmple ceva. Sunt soldat. Știu că armele sunt cele mai importante”.

 


Sursa Foto: Shutterstock

Citește și: Armata română caută recruți. De câți soldați are nevoie România pentru a contracara un atac rusesc

Autor
Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan ... vezi toate articolele

Citește și