Oficialii administrației Trump ar putea fi urmăriți penal pentru încălcarea interdicției de deportare a migranților în El Salvador, a declarat judecătorul-șef James Boasberg în data de 17 aprilie 2025. Între timp, Nayib Bukele, excentricul președinte al El Salvador, mica țară din America Centrală, i-a promis lui Donald Trump că va primi persoane deportate din SUA și le va „găzdui” în închisorile sale – contra unei taxe.
Primul grup trimis acolo în cadrul noului program a fost format din peste 250 de venezueleni. Sub conducerea lui Bukele, El Salvador se află deja pe primul loc la nivel global în ceea ce privește încarcerarea pe cap de locuitor.
În luna martie, președintele salvadorian Nayib Bukele a postat pe rețelele de socializare două videoclipuri care prezentau ofițeri militari și de poliție scoțând bărbați încătușați din avioane, notează Ekaterina Bazanova pentru The Insider.
Prizonierii erau forțați să alerge pe pistă până la autobuze care urmau să îi ducă la cea mai mare și mai bine păzită închisoare din El Salvador, CECOT.
Foto – The Insider
Cei 278 de deținuți sunt migranți venezueleni deportați de autoritățile americane pe 16 martie (261 de persoane) și 30 martie (17).
„Aceștia sunt monștrii trimiși în țara noastră de Joe Biden cel Necinstit și de democrații radicali de stânga. Cum îndrăznesc! Mulțumesc El Salvadorului și, în special, președintelui Bukele pentru înțelegerea acestei situații oribile, care a fost permisă în Statele Unite din cauza conducerii democrate incompetente”, a scris Donald Trump pe Truth Social, republicând videoclipul din 16 martie.
În timpul campaniei sale electorale, candidatul republican a insistat în repetate rânduri că mii de infractori periculoși se numărau printre migranții care intraseră în țară în timpul administrației Biden și că numai deportarea lor în masă ar putea salva SUA de „haosul criminal”.
Autoritățile americane cred că deportații sunt membri ai Tren de Aragua, unul dintre cele mai periculoase grupuri criminale din emisfera vestică, recunoscut ca organizație teroristă în SUA.
„Oficialii din guvernul lui Hugo Chavez — care a condus țara între 2002 și 2013 — i-au permis lui Niño Guerrero să preia controlul deplin asupra închisorii în care își ispășea pedeapsa, iar liderul bandei a transformat unitatea în sediul central al Tren de Aragua.
Până în 2018, mega-gangul își răspândise influența în toată Venezuela, prinzând rădăcini și în Columbia, Peru și Chile. Potrivit InSite Crime, venezuelenii erau implicați în principal în activități de extorcare, răpire, trafic de droguri, contrabandă, furt, prostituție și criminalitate cibernetică.
Tren de Aragua a devenit curând internațional. Scăderea drastică a nivelului de trai, rezultată din regimul lui Chavez, a dus la cea mai mare emigrare în masă din istoria Venezuelei.
Potrivit Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați, 7,7 milioane de persoane – un venezuelean din patru – au fugit din țară”, amintește Ekaterina Bazanova.
Rapoartele poliției din ultimii ani arată că venezuelenii despre care se presupune că au legături cu Tren de Aragua au fost arestați în Colorado, Texas, New York, Illinois, Florida, Louisiana, Indiana, Georgia, Virginia și New Jersey, continuă Ekaterina Bazanova.
În iunie 2024, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine din SUA a plasat banda venezueleană pe o listă de organizații criminale internaționale care reprezintă o amenințare pentru întreaga emisferă vestică. Apoi, pe 20 februarie, Washingtonul a declarat șase carteluri mexicane de droguri, gruparea criminală salvadoreană Mara Salvatrucha (MS-13) și Tren de Aragua „organizații teroriste străine”.
„Și totuși, autoritățile americane nu au reușit să prezinte nicio dovadă serioasă că venezuelenii pe care i-au deportat ar avea legături cu Tren de Aragua. După deportări, jurnaliștii CBS News și activiștii pentru drepturile omului au descoperit că 75% dintre migranții venezueleni trimiși în închisoarea salvadoriană nu aveau cazier judiciar.
Marea majoritate a celor care aveau condamnări anterioare comiseseră infracțiuni non-violente – în mare parte furturi.
Departamentul pentru Securitate Internă a declarat pentru CBS News că migranții deportați «sunt de fapt teroriști, agresori ai drepturilor omului, gangsteri și alții. Pur și simplu nu au cazier judiciar în SUA».
Potrivit jurnaliștilor, mulți migranți au fost acuzați că ar avea legături cu Tren de Aragua pe baza tatuajelor și a postărilor de pe rețelele de socializare.
Departamentul de Siguranță Publică din Texas, de exemplu, a publicat o listă ilustrată de tatuaje care se presupune că indică apartenența la mega-gang: o stea pe umăr, coroane, mitraliere, grenade, zaruri, trandafiri, tigri, jaguari și o siluetă a jucătorului de baschet Michael Jordan înscriind un coș, ca să numim doar câteva”, mai scrie Ekaterina Bazanova.
Expresii tatuate precum „Hijos de Dios” („Fiii lui Dumnezeu”) și „Real Hasta la Muerte” („Real până la moarte”) au fost, de asemenea, motive pentru acțiuni în justiție.
„Pe 31 martie, guvernul SUA a recunoscut oficial că migrantul salvadorian Kilmar Armando Abrego Garcia, în vârstă de 29 de ani, a fost trimis accidental la CECOT din cauza unei erori administrative.
Abrego Garcia a fost deportat cu încălcarea unei hotărâri judecătorești din 2019, care interzicea deportarea sa din SUA în țara sa de origine din cauza riscului de a fi vizat de infractori locali. El era suspectat de legături cu grupări criminale salvadoriene, dar instanța l-a exonerat.
Washingtonul a recunoscut că deportarea sa a fost o greșeală, dar, în ciuda deciziei Curții Supreme, nu are nicio intenție de a-l returna pe salvadorian în SUA, unde are o soție și un fiu de cinci ani (ambii cetățeni americani).
Pe 29 august 2024, Hernandez Romero a trecut granița dintre Mexic și SUA după ce a primit o invitație prin aplicația oficială CBP One a SUA și a solicitat statutul de refugiat LGBT. Venezuelanul a fost reținut imediat. Autoritățile de imigrare erau suspicioase în legătură cu cele două coroane cu numele părinților săi tatuate pe încheieturile mâinilor sale. Andry a petrecut șapte luni într-o închisoare pentru imigranți din Texas înainte de a fi deportat în El Salvador.
Venezuelenii încătușați au fost escortați la o închisoare cunoscută pentru condițiile sale dure. Președintele Bukele, pe care Trump îl numește prieten, închiriază celule autorităților americane la un preț de 20.000 de dolari pe deținut pe an.
Bukele ar putea folosi banii tot în sistemul penitenciar, având în vedere că el însuși a susținut că El Salvador cheltuiește anual 200 de milioane de dolari pentru închisorile sale”, arată Ekaterina Bazanova.
Nayib Bukele | Sursa – Wikipedia
CECOT nu este o închisoare oarecare — este ideea președintelui Bukele și o sursă de mândrie (pentru el). Deschis în 2023, CECOT este oficial cea mai mare unitate penitenciară din America Latină.
Situat la 74 de kilometri de San Salvador, penitenciarul poate găzdui 40.000 de deținuți. În prezent, CECOT are un grad de ocupare de aproape 45%, ceea ce înseamnă că aproximativ 22.000 de paturi de serviciu rămân goale.
„Mega-închisoarea CECOT, așa cum o numește presa, acoperă o suprafață de mărimea a șase terenuri de fotbal.
Condamnaților li se interzice să dețină bunuri personale, să dea apeluri telefonice și să primească vizite – fie de la rude, fie de la avocați. Cât despre cărți, este permisă doar Biblia. Șaptezeci și cinci de prizonieri pot fi cazați în fiecare celulă, dormind pe paturi metalice cu trei niveluri, fără saltele, perne sau așternuturi. Ei mănâncă, se spală și folosesc baia din interiorul celulei. Luminile nu se sting niciodată.
În loc de tavan, celulele au gratii cu un paznic înarmat deasupra, 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână. Deținuții nu părăsesc niciodată pavilionul. Nu se permit plimbări în aer liber.
Bukele a promis public că nu va lăsa acești prizonieri să vadă lumina soarelui până în ziua în care va muri. Singura ocazie de a părăsi celulele este plimbarea zilnică de 20 de minute pe coridorul spațios, unde deținuții se pot întinde și pot face exerciții fizice. Prizonierii ale căror procese sunt în desfășurare participă de la distanță, din camere special amenajate.
Întâlnindu-se cu Bukele la Casa Albă, Trump l-a numit pe omologul său din America Centrală prieten. Era ca și cum cei doi lideri s-ar fi privit în oglindă. «Ei spun că am închis mii de oameni, dar mie îmi place să spun că, de fapt, am eliberat milioane», a spus Bukele, referindu-se la scăderea ratei criminalității în țară”, încheie Ekaterina Bazanova.
Citește și: