Miza lui Putin. Ziua Victoriei, între „rebeliunea tăcută” a Ucrainei și „parade militare” organizate inclusiv în GRĂDINIȚE, școli și orfelinate

Obsesia lui Putin pentru sărbătorirea victoriei din cel de-al Doilea Război Mondial dezvăluie disperarea prin care liderul de la Kremlin încearcă să recâștige „condescendența” internațională. Cu puțin timp în urmă, Vladimir Putin avea toate motivele să spere că festivitatea anuală a victoriei militare împotriva armatelor germane va marca o „încălzire” a „frigului diplomatic” indus de invadarea Ucrainei.

Elena Davlikanova –  bursieră în domeniul democrației  la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), axată pe problemele interne ale Ucrainei și Rusiei și efectele acestora asupra păcii globale – notează că, având în vedere numărul tot mai mare de lideri mondiali care participă la parada din Piața Roșie – din 9 mai – și faptul că Ucraina ar putea fi convinsă să accepte condițiile Kremlinului, Putin ar fi putut crede că lucrurile se îmbunătățesc.

„Apoi au început să sosească veștile proaste. Președintele Donald Trump s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Vatican, iar pe 1 mai, cele două părți au semnat un acord esențial privind mineralele, despre care guvernul SUA a spus că demonstrează că Statele Unite au un rol important și sunt dedicate succesului pe termen lung al Ucrainei”, scrie Elena Davlikanova în analiza sa.

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „România nu are cum să aibă o relație cu America. Tot ceea ce face deranjează `spiritul european`”

00:20

METEO Elena Mateescu, director ANM: „Precipitațiile vor scădea în intensitate și vremea va intra într-un proces de ÎNCĂLZIRE”

23:58

„În 2022, niciun lider străin nu a stat alături de Putin în Piața Roșie”

Mai erau și alte așteptări, continuă Elena Davlikanova. La începutul lunii mai, unii dintre liderii străini așteptați la Moscova au început să se simtă rău. Președintele Slovaciei, Robert Fico, a anulat evenimentele pentru tradiționala sărbătoare de 1 mai, propriii parlamentari speculând că acesta ar putea suferi o reacție posttraumatică la tentativa de asasinat din mai anul trecut.

Președintele Serbiei, Aleksandr Vučić, s-a îmbolnăvit și el în Florida și nu se va întoarce la muncă timp de „câteva zile”, au declarat medicii săi.

„Ambii bărbați au fost avertizați de Uniunea Europeană să nu participe, deși niciunul nu a anulat oficial evenimentul, iar aliații lui Fico spun că acesta merge la Moscova, totuși.

Participarea la parada din Piața Roșie nu a fost ajutată de declarația președintelui Zelenski, în urma săptămânilor de atacuri rusești asupra locuințelor civile, conform căreia nu poate garanta siguranța evenimentului.

În nopțile de 4 și 5 mai, numeroase drone ucrainene au lovit Moscova.

Sărbătorile de 9 mai au fost un joc al cifrelor de la invadarea Ucrainei, în februarie 2022. Prezența sau absența liderilor străini a devenit o caracteristică obișnuită a știrilor de atunci și, prin urmare, a devenit un alt câmp de luptă pentru Rusia, Ucraina și Occidentul în sens larg.

Evenimentele prilejuite de Ziua Victoriei sunt mai mult decât o comemorare, sunt un spectacol al puterii, al identității și, în acest an, își propun să marcheze revenirea Rusiei ca putere globală.

În 2022, în timp ce tancurile rusești străbăteau Ucraina și condamnarea internațională atingea apogeul, niciun lider străin nu a stat alături de Putin în Piața Roșie”, amintește Elena Davlikanova.

Retorica lui Putin: Războiul împotriva nazismului nu s-a încheiat niciodată, astăzi are loc pe pământ ucrainean”

În 2023, șapte țări au fost de acord să revină în Rusia lui Putin – majoritatea fiind lideri din Asia Centrală și președintele Belarusului.

În 2024, lista s-a extins la nouă lideri.

„În 2025 sunt așteptați 17 lideri în Piața Roșie. Cel mai important dintre potențialii invitați este Xi Jinping, președintele Chinei, căruia se așteaptă să i se alăture liderii Vietnamului, Braziliei, Venezuelei și Cubei. Alte cinci țări, inclusiv India și Africa de Sud, vor trimite reprezentanți la nivel înalt.

Planurile secretarului de stat american Marco Rubio au făcut, de asemenea, obiectul unor speculații aprinse în presa de stat rusă. Un canal Telegram legat de Ministerul Apărării din Rusia a anunțat pe 3 mai că Rubio ar putea participa. Acest lucru nu a fost confirmat, în timp ce președintele Trump a declarat că nu va marge la Moscova.

Propaganda rusă echivalează «operațiunea militară specială» împotriva Ucrainei cu un nou Mare Război Patriotic și chiar a încadrat «eurofascismul» ca o nouă amenințare. Retorica lui Putin rămâne consecventă: războiul împotriva nazismului nu s-a încheiat niciodată, iar astăzi are loc pe pământ ucrainean.

«Denazificarea» este un cod pentru dezmembrarea suveranității ucrainene, în timp ce naționalismul ucrainean este un cuvânt de cod pentru aspirația Ucrainei la independență.

Adevărata noutate din acest an nu constă în cine stă în tribune, ci este reprezentată de cine mărșăluiește sub privirile lui Putin. Pentru prima dată, trupele nord-coreene, care sunt deja versate în războiul modern al Rusiei împotriva Ucrainei, vor defila prin Piața Roșie. Li se alătură unități de trupe din Myanmar și Vietnam”, mai scrie Elena Davlikanova.

„Kremlinul își construiește mesajul în jurul unei narațiuni distorsionate”

Nu este vorba doar de un ceremonial. Evenimentul reflectă orientarea Rusiei către Asia și o paradă care servește atât memoriei, cât și mesajului. Spre deosebire de parada Ucrainei din 2021, care a prezentat trupe NATO într-o demonstrație de solidaritate, și de apariția soldaților ucraineni la parada britanică de Ziua Victoriei la Londra, pe 5 mai, versiunea Moscovei reflectă nu doar conflictele trecute, ci și războaiele viitoare.

Festivitățile vor avea loc în toată țara, atrage atenția Elena Davlikanova, inclusiv „parade militare ” în grădinițe, școli și orfelinate.

„În urmă cu opt ani, Ministerul Apărării al Federației Ruse a facilitat construirea replicii Reichstagului german, la scară reală, pentru a pune în scenă reconstituiri ale asaltului din 1945 și pentru a antrena cadeți, subliniind obsesia Kremlinului asupra simbolismului din epoca războiului.

Anul acesta, replica Reichstagului este ridicată, din nou, într-un parc din Moscova.

Kremlinul își construiește mesajul în jurul unei narațiuni distorsionate despre faptul că este singurul învingător al «Marelui Război Patriotic», excluzând în mod convenabil perioada 1939–1941 a celui de-al Doilea Război Mondial, când URSS și Germania nazistă au fost colaboratoare în cadrul Pactului Molotov-Ribbentrop și au împărțit Polonia și statele baltice între ele.

Și, în timp ce Rusia își exacerbează propria contribuție, ea le șterge în mod deliberat pe altele. Ucraina, care a contribuit cu peste 7 milioane de soldați sovietici – a doua după republica rusă – este rareori menționată.

Nici faptul că programul american Lend-Lease a livrat URSS-ului materiale de război în valoare de peste 11 miliarde de dolari (aproximativ 180 de miliarde de dolari în termeni actuali), inclusiv 400.000 de camioane, 13.000 de tancuri și peste 14.000 de avioane, nu este amintit”, atrage atenția Elena Davlikanova.

Războiul memoriei. Rusia își revendică trecutul pentru a justifica un prezent militarizat

Între timp, Ucraina comemorează 8 mai ca Ziua Comemorării și a Victoriei asupra Nazismului.

Schimbarea, oficializată în 2023, a semnalat o ruptură de tradiția sovietică și un pas către o abordare mai europeană, iar aici poate fi menționată și trecerea la datele și sărbătorile occidentale de Crăciun.

„De la invazia la scară largă, nu au mai existat parade la Kiev – doar priveghiuri la lumina lumânărilor, expoziții muzeale și momente de reculegere.

Totuși, marcarea sobră a zilei în 2025 a fost și o reflectare a izolării. În ciuda invitațiilor, niciun lider occidental important nu a acceptat apelul lui Zelenski de a i se alătura la aniversare.

Așadar, după 80 de ani, învingătorii celui de-al Doilea Război Mondial sunt angajați într-o altă bătălie: războiul memoriei.

Rusia își revendică trecutul pentru a justifica un prezent militarizat, iar Occidentul pentru a-și aminti sacrificiul. Ucraina îl folosește ca pe o rebeliune tăcută, mai aproape de aliații săi decât de potențialul său stăpân imperial”, încheie Elena Davlikanova.

Foto colaj main – Profimedia Images

Citește și:

TOPUL miliardarilor RUȘI pentru care războiul din Ucraina a fost „mană cerească”. „Nu au fost niciodată atât de bogați ca în 2025”

Cine sunt diplomații-proxy ai Rusiei. „Cei selectați de Putin joacă rolul de «polițist bun», dar creează așteptări periculos de nerealiste”

Mâna lungă a Moscovei provoacă frisoane în Georgia, visul european este în PERICOL. „Măsuri autoritare, suprimarea democrației ia amploare”

Calvarul închisorilor secrete pentru dezertorii ruși, negate de Putin. „GESTAPO, versiunea rusă” / „Vrei acasă? Atunci pleacă într-un sac de cadavre” 

Gambitul Kursk sau cea mai îndrăzneață operațiune militară a Ucrainei. „Nu s-a desfășurat conform așteptărilor, dar Kievul a evitat CATASTROFA”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele