Deblocarea lucrărilor de CONSTRUCȚII. Un avocat specializat explică modificările legislative importante pentru constructori și autorități

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 31/2025 privind unele măsuri pentru simplificarea procedurilor în domeniul urbanismului şi construcţiilor şi accelerarea investiţiilor, adoptată de Guvern recent, pe 30 aprilie, va reduce la cel mult șase luni și jumătate procedurile de obținere a autorizațiilor de construire atât pentru construcții private, cât și pentru cele finanțare din bani publici, după cum a susținut ministrul Dezvoltării.

Actul normativ a fost inițiat luând în considerare contribuția semnificativă a sectorului construcțiilor la PIB-ul României, dar și sistemul greoi de autorizare a construcțiilor existent până acum. Av. Drd. Eugen Sârbu detaliază, într-o analiză pentru Gândul, din perspectiva practică de avocați specializați în dreptul construcțiilor, celor mai importante modificări aduse de OUG nr. 31/2025 în materia avizării construcțiilor și emiterii planurilor urbanistice.

ULTIMA ORĂ Consiliu național de mare secret la AUR, fără telefoane. George Simion: „Îl somăm pe Nicuşor Dan să desemneze un premier”

19:29

INCIDENT Explozia unui pneu de la o mașină de gunoi a spulberat vitrinele unei pizzerii din Târgu Jiu. O gravidă ieșise din local cu câteva secunde înainte

19:28

1. Termene mai scurte pentru emiterea avizelor și acordurilor

OUG nr. 31/2025 introduce două termene generale clare în care autoritățile sunt obligate să emită avizele și acordurile date în competența lor conform legii:

• 30 de zile de la data depunerii solicitării eliberării acestora de către beneficiarul documentaţiei, în cazul avizelor și acordurilor pentru planurile de amenajarea teritoriului și planurile de urbanism,
• 15 zile de la data depunerii solicitării eliberării acestora de către beneficiarul documentaţiei, în privința avizelor/acordurilor pentru autorizațiile de construire.

„Există câteva excepții de la aceste termene, cele mai notabile fiind în cazul autorităților privind protecția mediului, al autorităților privind protecția monumentelor istorice și al instituțiilor din Sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională”, arată avocatul consultat de Gândul.

Potrivit specialistului, autoritățile emitente de avize/acorduri conform legii pot solicita completări/clarificări doar o singură dată. În termen de 15 zile de la primirea completărilor/clarificărilor (atât în cazul planurilor de amenajare și urbanism, cât și în cazul autorizațiilor de construire), autoritățile emitente sunt obligate ori să emită avizele/acordurile, ori să respingă solicitarea cu o motivare temeinică tehnică și/sau juridică.

2. Avizarea tacită

Noul act normativ prevede o modalitate inedită de avizare tacită, care are loc în cazul în care autoritățile competente nu emit avizele/acordurile sau nu resping motivat solicitarea în termenele de 30, respectiv 15 zile. Practic, la expirarea acestor termene, dacă nu există un răspuns din partea autorității, avizul sau acordul se va considera emis. De menționat că avizarea tacită nu se aplică în cazul instituțiilor din Sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, explică avocatul.

Av. Drd. Eugen Sârbu arată că o astfel de reglementare, deși este în mod evident menită să grăbească procedurile, poate prezenta mari dificultăți în practică.

„Spre exemplu, ne putem ușor imagina situații în care autoritățile aleg să lase o documentație nelegală să fie avizată tacit, din cauză că nu dispun de personal și timp pentru a redacta într-un termen atât de scurt o motivare temeinică tehnică și juridică de respingere a solicitării. Ne întrebăm, astfel, dacă dezideratul eficienței și eliminării birocrației nu aduce cu sine și un efect negativ – acela al emiterii unor planuri urbanistice sau autorizații de construire în grabă, fără verificarea atentă a condițiilor de mediu, urbanism, amenajare teritorială etc.? Urmează ca practica să răspundă la această întrebare”, consideră avocatul.

Totodată, avizarea tacită deschide drumul contestării în instanță a autorizațiilor sau documentațiilor care au fost emise prin avizare tacită, caz în care instanța le poate suspenda până la pronunțarea unei decizii.

3. Măsuri de eficientizare și optimizare a procedurii de avizare

Avocatul specializat arată că intră în această categorie următoarele măsuri adoptate prin OUG nr. 31/2025:

• Solicitarea concomitentă a avizelor și acordurilor, nu în cascadă, ca până acum – ceea ce ducea la întârzieri mari în practică. Sunt exceptate de la această regulă avizul de oportunitate și avizul arhitectului-șef.
• Regula ca un singur funcționar să fie responsabil de dosar pe parcursul derulării procedurii de avizare.
• Prioritizarea anumitor categorii de investiții: sunt analizate cu prioritate și în regim de urgență investițiile finanțate din PNRR și investițiile cu un grad ridicat de complexitate.

„Deși măsurile propuse prin OUG nr. 31/2025 deschid calea deblocării proiectelor importante de construcții din România, rămâne să vedem în practică dacă dezideratele eficienței și limitării birocrației se vor armoniza și cu necesitatea de construcții sigure, prietenoase cu mediul și integrate coerent în planul urbanistic”, a conchis Av. Drd. Eugen Sârbu.

Citiți și:

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila: Guvernul a adoptat o Ordonanţă prin care se reduc termenele de avizare PUG şi PUZ. Ce rol va avea ISC

Inspectorii ISC pot efectua controale în orice etapă a unei construcții