Germania este pe cale să renunțe la opoziția față de eforturile Franței din domeniul energiei nucleare, în primul semn concret de apropiere de Franța a noului Guvern de la Berlin, condus de cancelarul conservator Friedrich Merz.
Germania a semnalat Parisului că nu va mai bloca eforturile Franței de a se asigura că energia nucleară este tratată la egalitate cu energia regenerabilă în legislația UE, potrivit oficialilor francezi și germani, conform Financial Times.
Decizia pune capăt unei dispute între cele două țări care a întârziat deciziile privind politica energetică a UE, inclusiv în timpul crizei care a urmat invadării Ucrainei de către Rusia.
„Germanii ne spun: vom fi foarte pragmatici în problema energiei nucleare”, a declarat un diplomat francez de rang înalt implicat în discuții.
Acest lucru înseamnă că „toate prejudecățile împotriva energiei nucleare, care încă rămân ici și colo în legislația UE, vor fi eliminate”.
„Aceasta va fi o schimbare radicală de politică”, a declarat un oficial german.
Decizia vine în timp ce Friedrich Merz încearcă să exploreze modalități prin care Germania să se alăture scutului nuclear al Franței ca un mijloc de descurajare împotriva viitoarei agresiuni rusești.
„Acum suntem în sfârșit deschiși să discutăm cu Franța despre descurajarea nucleară pentru Europa. Mai bine mai târziu decât niciodată”, a spus oficialul german.
„Este o apropiere binevenită care va face subiectul energiei mai ușor în UE”, a declarat Guntram Wolff, cercetător senior la institutul Bruegel. „Din punct de vedere politic, Merz se gândește și la umbrela nucleară”.
Schimbarea abordării autorităților de la Berlin față de energia nucleară face parte din eforturile lui Merz de a revigora cooperarea franco-germană, o condiție prealabilă pentru deciziile majore la nivelul UE care au stagnat sub fostul cancelar Olaf Scholz.
„Când Franța și Germania sunt de acord, este mult mai ușor pentru Europa să avanseze”, a declarat Lars-Hendrik Roller, profesor la școala de afaceri ESMT din Berlin și fost consilier economic șef al fostului cancelar Angela Merkel. „Deși rămân mai multe provocări, cred că această problemă va fi rezolvată”.
Merz a criticat decizia Germaniei de a renunța la energia nucleară în 2011, sub conducerea lui Angela Merkel, despre care a spus că privează Germania de electricitate ieftină și fiabilă. Merz l-a criticat, de asemenea, pe predecesorul său Scholz pentru închiderea ultimelor trei centrale nucleare ale Germaniei, chiar dacă țara se confrunta cu prețuri ridicate la energie.
Deși nu intenționează să redeschidă centralele nucleare convenționale, el a promis să investească în noi tehnologii, inclusiv reactoare modulare mici și fuziune nucleară, care, spre deosebire de fisiune, nu produce deșeuri nucleare cu perioadă de viață lungă.
Noua înțelegere franco-germană privind energia vine în contextul unui val de entuziasm pentru energia nucleară, după ce prețul gazului natural a atins niveluri record în urma războiului din Ucraina.
Austria rămâne singurul stat UE care se opune strict energiei nucleare. Țări precum Olanda și Belgia și-au reluat angajamentul față de energia atomică, după ce se angajaseră anterior să închidă reactoarele.
Într-o scrisoare trimisă vineri Comisiei Europene, miniștrii din 12 state membre ale UE cu reactoare nucleare au declarat că este „imperativ” ca UE să recunoască „natura complementară a surselor de energie nucleară și regenerabile”.
Ei au cerut o actualizare a unei analize a sectorului nuclear al blocului pentru a deschide calea pentru ca Guvernele să acorde ajutor de stat proiectelor de energie nucleară și să trimită un „semnal clar” companiilor și investitorilor cu privire la beneficiile energiei atomice.
Germania, unde anul trecut mai mult de 60% din consumul de energie electrică a provenit din energia regenerabilă, s-a opus mult timp efortului Parisului de a eticheta energia atomică drept „verde”.
Franța obține aproximativ 70% din energia electrică din energia atomică.
Opoziția Berlinului provenea parțial din îngrijorările că industria franceză va obține un avantaj competitiv datorită celor 56 de reactoare, în timp ce industria germană încă se luptă cu impactul prețurilor ridicate la gaze după întreruperea combustibilului ieftin rusesc.
În Germania, opoziția a fost și o problemă de ideologie, în contextul în care Partidul Verzilor – cu abordarea sa anti-nucleară – a făcut parte din Guvernul lui Scholz.
Impasul a dus la lungi dezbateri cu privire la includerea cuvintelor „cu emisii reduse de carbon” – văzute ca sinonime cu energia nucleară – în textele legale ale UE, în special cele legate de energia regenerabilă și producția de hidrogen, pe care Berlinul îl vede ca un vector energetic critic pentru decarbonizarea industriei germane.
„Pentru a ne asigura suveranitatea energetică, respectând în același timp alegerile naționale, cerem să se pună capăt oricărei discriminări la nivel european împotriva energiilor cu emisii scăzute de carbon, fie ele nucleare sau regenerabile”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron în timpul vizitei lui Merz la Paris pe 7 mai.
Foto: Profimedia
CITIȚI ȘI: