DEZASTRUL măsurilor impuse de Guvernul Bolojan, explicat pe puncte

Pachetul de măsuri fiscale care include creșterea TVA la alimente și medicamente de la 9 la 11%, creșterea TVA generală de la 19% la 21%, CASS pe diferența de pensii ce depășește 3.000 de lei și creșterea accizelor la combustibil este diferit față de ceea ce s-a discutat în grupurile tehnice de lucru la nivel de partide, spun mai mulți analiști economici consultați de Gândul.

Sursele citate spun că pachetul de măsuri fiscale menit să redreseze deficitul bugetar al României este unul pur ideologic, care duce la scăderea veniturilor și puterii de cumpărare a românilor.

„Pachetul propus acum este un pachet ideologic, care pune povara fiscală pe umerii românilor cu venituri mici și medii. Aplicarea acestui pachet ar însemna o inflație de minimum 10% în anul 2025, dublă față de cea prognozată (și o estimare de 12-15% în anul 2026), o cădere a veniturilor reale/puterii de cumpărare de 20% a bugetarilor și cu 25% a pensionarilor cu pensii peste 3.000 lei (o cădere de 10% a lucrătorilor din sectorul privat și cu 20% a pensionarilor cu venituri mai mici de 3.000 lei). Pachetul de măsuri propus are un puternic efect contracționist – economia României va intra în recesiune (o cădere de 0,9% din PIB în anul 2025 față de prognoză, adică minus 17 miliarde lei, și o cădere de 1,9% din PIB în anul 2026 față de prognoză, adică minus 39 miliarde lei)”, explică sursele citate.

EVENIMENT Ministra de Externe Oana Țoiu, „flancată” de opt pușcași marini și de Dickerson, însărcinatul cu afaceri militare al SUA în România. În ce context a fost făcută poza

16:45

SOCIAL Ai apartament, mașină și stai în București? Cât vei plăti impozit din 2026

16:37

Echitatea socială, necunoscută pentru Ilie Bolojan

Economiștii consultați de Gândul arată că noul pachet fiscal nu respectă principiul echității sociale. Adică lovește exact în românii vulnerabili – cei cu venituri mici și medii.

„Pachetul fiscal propus nu respectă una dintre lecțiile de consolidare fiscală ce reiese din experiența țărilor UE din ultimii 30 de ani – nu respectă principiul de echitate socială –, ajustarea bugetară lovește disproporționat în cetățenii cu venituri mici și medii. Nu există o distribuție corectă a poverii și de aceea nu putem vorbi despre o consolidare fiscală durabilă și acceptată public”.

Analiștii mai atrag atenția că astfel de taxe și impozite pe spatele celor vulnerabili ar împinge și mai mulți români în pragul sărăciei.

„Analizele FMI confirmă că, fără grijă la design, consolidările tind să crească inegalitatea și să reducă ponderea veniturilor din muncă în economie. Experiența globală a consolidărilor fiscale reușite arată că grupurile vulnerabile și plasa de siguranță socială trebuie protejate, impactul negativ al crizei trebuie amortizat social. Economiile bugetare trebuie realizate fără a demantela “plasa de siguranță”. Un program de consolidare perceput ca incorect social sau care împinge largi pături ale populației în sărăcie extremă are șanse mici de reușită – va întâmpina rezistență publică și poate fi abandonat prematur”, spun finanțiștii citați.

Foto colaj: Shutterstock + Mediafax

CITEȘTE ȘI: