Coaliția disperării

După succesul fulminant împotriva „extremiștilor izolaționiști”, urmare a votului popular, care nu a trimis în finala prezidențială nici pe Crin Antonescu, nici pe Victor Ponta, ci o pereche edulcorată a „turului doi înapoi”, Cabinetul Bolojan a luat în piept, abandonat complet de matematicianul olimpic, problemele reale și urgente ale României: cele economice.

Cu intransigența consacrată, premierul și-a asumat un plan de măsuri dure, care, așa cum era de așteptat, au nemulțumit pe toată lumea. Bugetarii din aproape toate domeniile se simt nedreptățiți, pensionarii sacrificați, iar mediul de afaceri atenționează că este singurul contributor real la veniturile bugetare.

Din punct de vedere tehnic, soluțiile intempestive au o oarecare logică, pentru fiecare categorie, la fel cum există și contra-argumente la fel de raționale:

ARMATĂ Ministrul Apărării, Radu Miruţă, dă asigurări că salariile militarilor nu vor scădea: „Am cerut pentru anul viitor o creştere a bugetului MApN”

00:09

FLASH NEWS Medvedev îl amenință pe Zelenski după ce Kievul ar fi încercat să-l ucidă pe Putin: „Va trebui să se ascundă pentru tot restul vieții lui”

23:53

• Cheltuielile salariale ale sistemului public sunt foarte mari, însă reducerea lor bruscă va afecta nu doar viața de zi cu zi, ci și consumul, deci încasările din TVA;
• Sistemul public de sănătate are 18 milioane de beneficiari și doar 6 milioane de contributori, dar întrebarea legitimă e dacă plafonul de 3000 de lei nu e fixat cam jos, afectând mulți pensionari care se confruntă deja cu un trai greu;
• Taxarea capitalului este la jumătatea celui pe muncă, însă a lovi mediul privat înseamnă a împușca gâsca cu oulă de aur, câtă vreme dezvoltarea economică vine de acolo.

În mijlocul acestor tulburențe, președintele-salvator este acuzat de către Consiliul Superior al Magistraturii că își continuă prolifica activitate de la Primăria Capitalei, blocând sistemul de justiție, de această dată nu ignorând decizii definitive ale instanțelor, ci prin nesemnarea decretelor de pensionare ale judecătorilor.

Absența pare necesară lui Nicușor Dan, în contextul scandalului privind moralitatea și legalitatea decontării milioanelor de euro din campanie, dar și pentru a decanta succesul geopolitic major al strângerii de mână cu Donald Trump, „secunda de aur” a carierei sale internaționale.

În tabloul descris mai sus, partidele din arcul guvernamental se luptă pentru a-și păstra încrederea populară, sub presiunea confirmării ascensiunii AUR la peste 40%, conform ultimului sondaj INSCOP. Iar fiecare acționează în felul său.

PSD a cerut reducerea cu 40% subvenției pentru partide, iar USR a spus că a fost ideea sa, deși documentele consultate de presă nu confirmă informația. Apoi, continuă atacul la partenerii de la „ciuma roșie”, pentru deficit.

Chiar dacă Marcel Ciolacu l-a preluat la 7,2%, spre deosebire de tripleta iohannistă Orban-Cîțu-Ciucă, care „moșteniseră” un deficit de doar 2,3% de la Viorica Dăncilă. Greul comunicării PNL e dus de Ilie Bolojan, care pare un erou de sacrificiu, singur împotriva tuturor.

În mai puține cuvinte, interese divergente, abordări războinice și lipsă totală de coeziune. Putem remarca și „selecția cadrelor” pentru diverse portofolii: cel mai constant ministru liberal, Cătălin Predoiu, este criticat pentru continuitate, în ciuda succeselor incontestabile de la Justiție (Codurile și ridicarea MCV) și Interne (admiterea în Schengen și succese în lupta cu crima organizată); Alexandru Nazare, pe lângă experiența de la BNR, are meritul de a fi fost revocat de la Finanțe de Florin Cîțu, ceea ce e o garanție a seriozității și științei de carte; de la USR s-au remarcat doamna Țoiu, prin exhaustiva experiență academică în domeniul diplomatic, precum și prin postările online anti-Trump, dar și doamna Buzoianu, cu vastă activitate ONG-istă. Măcar progresișii au respectat egalitatea de gen.

• La PSD remarcăm, la fel ca și prestigioasa publicație stângistă Le Monde, numirea la Muncă a unui etnic rom, Florin Manole, cu consistentă pregătire școlară și politică, sau mutarea la Energie a altei tinere speranțe social-democrate, Bogdan Ivan.
• Din partea UDMR se vede în continuare doar uzuala seriozitate, lipsită de stridențe (Cseke Attila sau Tanczos Barna).

Întrebarea este cum vor reuși toate aceste nume să colaboreze? Nu atât în ciuda presupuselor diferențe ideologice, cât a stilului complet diferit de a face politică și politici. Mai cu seamă că este pentru prima dată de la victoria USL, din 2012, când coaliția are două treimi în Parlament, scor suficient pentru a demara atât de necesara reformă constituțională.

Citește și:

Cum explică vicepremierul Dragoș Anastasiu noul pachet de austeritate: „Este o PROBLEMĂ cu niște agenții de rating care sunt foarte seci”

Propunerile PSD pentru PACHETUL 2 de austeritate: Limitarea drastică a veniturilor membrilor din CA-uri, creşterea impozitării pe criptomonede

Consiliul UE nu sancționează România pentru deficitul excesiv. Ce recomandări a primit țara noastră

Femeie ucisă în Capitală de o mașină care dădea cu spatele. Șoferul a ieșit pozitiv la testarea rapidă la amfetamină și canabis

Paul Stănescu, PSD: „Nu cred că interesele jocurilor de noroc sunt mai presus decât cele ale românilor vulnerabili”