Aeroportul Băneasa, MONUMENT istoric din 2011, nu are o placă menită să-i ateste statutul. „Este o carte vie a întregii istorii a aviației românești”

Sunt aproape 113 ani de când prințul George Valentin Bibescu, împătimit al zborului, a pus bazele primului aeroport al României și 14 ani de când, printr-un ordin al ministrului Culturii, Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu a fost declarat monument istoric, grupa valorică „A”. De la momentul clasării, pe clădirea aeroportului nu a fost montată o placă, prevăzută de lege, care să-i ateste calitatea, demers pentru care militează încă de atunci un veteran al istoriei aviației românești, Alexandru Bartoc, și care, la aproape  85 de ani, a trăit în persoană evenimente de-a dreptul istorice în prima aerogară a țării, așa cum a împărtășit într-o conversație cu reporterul Gândul. Contactați de Gândul, oficialii Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) și-au declarat susținerea pentru demersurile cu valori culturale și istorice.

Importanța istorică, dar și valoarea arhitecturală a Aeroportului Băneasa sunt nu numai incontestabile, ci și instituite prin lege. Este vorba de Ordinul nr. 2.455 din 30 iunie 2011 privind clasarea în Lista monumentelor istorice, grupa valorică „A”, a imobilului „Terminal pasageri – Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu”, semnat de ministrul Culturii și Patrimoniului Național de la acea vreme, Kelemen Hunor.

ACTUALITATE De ce se numește „Barbara” ciclonul care a lovit România și cum funcționează denumirea furtunilor în Europa

18:07

POLITICĂ Nicușor Dan are AUDIENȚĂ ZERO la București, dar ține PRIMA PAGINĂ în presa de la Kremlin. Ce declarații i-au inflamat pe jurnaliștii ruși

18:03

Din acea perioadă, încearcă Alexandru Bartoc, acum în vârstă de aproape 85 de ani, o enciclopedie vie a aviației românești, să determine montarea unei plăci care să-i ateste valoarea, după cum a povestit reporterului Gândul, cu detalii inedite din istoria primei aerogări a României.

Alexandru Bartoc, de meserie inginer constructor, a lucrat la Institutul de Proiectări, Transporturi, Auto, Navale și Aeriene (IPTANA) și care a înființat în 1996 Fundația Culturală Bartoc, care are ca scop dezvoltarea istoriei aviatice a României.

Momente istorice incontestabile

Aeroportul Băneasa a fost înființat pe 1 august 1912 de prințul George Valentin Bibescu și în momentul de față este al patrulea aeroport din lume care mai funcționează de la inaugurare, povestește Alexandru Bartoc, după o aerogară din în America, la Maryland, una din Suedia și una din Germania.

„Aeroportul Băneasa este deosebit de important din punct de vedere istoric. Dar nu numai, ci din toate punctele de vedere, mai ales că și din punct de vedere arhitectonic, este singurul aeroport din lume construit în formă de elice. Aeroportul actual s-a construit în perioada 1947 – 1952 și dacă se face o fotografie din aer cu ajutorul unei drone se pot vedea cele trei pale ale unei elice, fiind singurul din lume, din câte știu eu, care are această formă”, detaliază președintele Fundației Culturale Bartoc.

Amplasat în nordul Capitalei, pe Șoseaua Bucuresti-Ploiești primul aeroport internațional al României a fost proiectat în actuala formă de arhitecții Cleopatra Alifanti, Mircea Alifanti, N. Bădescu, Ascanio Damian, T. Iconomu, Pompiliu Macovei si Al. Șerbescu, potrivit documentelor arhitecților.

„Aeroportul Băneasa este o carte vie a întregii istorii aviației românești, nu numai a aviației civile, ci și militară, a raidurilor, a mitingurilor aviatice – anul ăsta la Băneasa va fi în luna la sfârșitul lunii august a 15-a ediție BIAS, organizată de Compania Națională a Aeroporturi București”, povestește Alexandru Bartoc.

Din toate punctele de vedere, pe acest aeroport s-au stabilit recorduri deosebite, potrivit octogenarului, care își amintește de momentul în care Carol al II-lea a decorat-o pe Smaranda Brăescu – prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932) în urma unui miting care a avut loc în anii 30 pe Aeroportul Băneasa.

„Dar dacă vorbim de Aeroportul Băneasa, toate companiile, toată istoria începând din 1920, de la Înființarea Companiei Franco-Române de Navigație Aeriană, prima companie transcontinentală internațională din lume, și până în prezent, până când Otopeniul și-a demarat activitatea (LINK), totul s-a desfășurat pe acest aeroport, iar în timpul război a avut o mare importanță”, spune Alexandru Bartoc.

El a participat aici la un eveniment istoric, în 1967, când a avut șansa, datorită unui personaj important care a lucrat la TAROM, Alexandru Danielopol, să fie prezent la Aeroportul Băneasa când a venit Henri Coandă și a fost primit de Elie Carafoli.

Primul zbor al TAROM în jurul lumii

„De pe Aeroportul Băneasa a început un zbor în jurul lumii pe 21 decembrie 1969, un zbor extraordinar care a fost lansat de către niște oameni de afaceri din Turcia și au apelat la toate companiile din lume pentru a face un zbor în jurul lumii. Or nicio altă companie în afară de TAROM nu s-a angajat în așa ceva și s-a zburat cu un IL-18 cu două echipe de piloți și comandanți la bord”, spune Alexandru Bartoc.

Potrivit presei vremii, zborul, care a acoperit 47.000 km, a fost comandat prin ONT în beneficiul unei întreprinderi de turism din Turcia „TURATURISM”, cu 56 de turiști turci la bord, care au petrecut Anul Nou la New York, apoi au revenit în Istanbul. Aeronava Tarom avea un echipaj alcătuit din 13 membri: „12 bărbaţi şi o singură femeie”

„La New York, în noaptea de Anul Nou, întregul grup al românilor am ascultat la radio mesajul radiotelevizat al tovarășului Nicolae Ceaușescu și în depărtările în care ne aflam, urările sale au ajuns la noi poleite cu aurul dragostei de patrie”, transmitea echipajul de pe traseu.

„S-a finalizat cu succes, dar și cu mari peripeții”, povestește Alexandru Bartoc, prezent pe Aeroportul Băneasca și la plecare, dar și la sosirea aeronavei, impresionat de mărturiile echipajului. „Pe 7 ianuarie 1970, a fost un eveniment, un moment extraordinar, când comandantul a povestit ce s-a întâmplat la traversare a Oceanului Pacific. Toată lumea, toată lumea evita această traversare pentru că era prea lungă de la Tokyo la Los Angeles și exista o singură posibilitate: era o insulă vulcanică, Wake, care în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost transformată de americani și dotată cu o pistă de aterizare pentru a putea ajunge în Japonia, pentru alimentare. Și singura posibilitate era să ajungă pe această insulă, dacă pierdeau insula era o treabă catastrofală. Și povestea comandantul și îi curgeau lacrimile, pentru că era cerul acoperit și nu se vedea, erau pe direcție, dar nu vedeau insula. Și la un moment dat Dumnezeu pur și simplu a risipit norii și s-a văzut insula. Și îmi spunea: Oamenii de afaceri se distrau în avion, iar noi eram într-o tensiune extraordinară pentru a vedea acea insuliță, Wake. Aveau radare, dar trebuia, totuși să o vadă, să vad pista, toată treaba asta avea vreo doi, trei kilometri, așa că era o chestie de viață și de moarte”, a povestit Alexandru Bartoc.

Potrivit lui Alexandru Bartoc, nu se pune problema importanței acestui aeroport, din toate punctele de vedere: primele lunii naționale, București – Galați – Iași, București – Galați –  Chișinău din 24 iunie 1926 au fost tot din Băneasa, în 1923, aici a fost inclus în orarul de zbor primul zbor de noapte regulat, pentru care s-au montat două faruri pe două remorci, pe direcția vântului, o mare realizare în lume.

CNAB: deschiderea față de orice idee cu valori culturale și istorice

Contactat de Gândul, purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), Theodor Postelnicu, a transmis aprecierea față de demersurile fundației conduse de Alexandru Bartoc și susținerea privind implementarea ideilor cu valoare culturală și istorică.

„Fundația Culturală Bartoc este deja unul dintre partenerii cu tradiție ai Companiei Naționale Aeroporturi București. Chiar în 2010, anul înființării Companiei Naționale Aeroporturi București, CNAB și Fundația Culturală Bartoc au început colaborarea, dezvelind o placă dedicată inginerului Henri Coandă, la aeroportul care poartă numele marelui inventator român”, a declarat purtătorul de cuvânt al CNAB.

De asemenea, detaliază Theodor Postelnicu, CNAB și Fundația Culturală Bartoc au organizat expoziția „Un zbor de 100 de ani”, eveniment dedicat Centenarului Coandă-Vlaicu, iar în anul 2020 au organizat, la Aeroportul Băneas,a un eveniment dedicat împlinirii a 50 de ani de la primul zbor efectuat de o aeronavă în jurul lumii, pe ruta Băneasa – Karachi – New Delhi – Bangkok – Rangoon – Hong Kong – Tokio – Nagoya – Tokio – Insula Wake – Honolulu – Los Angeles – Mexico City – Acapulco – New York – Las Palmas – Roma – Istanbul – Băneasa, actualul Aeroport Internațional București Băneasa Aurel Vlaicu fiind punctul de plecare și destinația finală deopotrivă.

Potrivit oficialului CNAB, ulterior, tot în 2020, Fundația Culturală Bartoc a amplasat la Aeroportul Băneasa o placă aniversară  marcând 100 de ani de la înființarea primei companii aeriene internaționale transcontinentale de pasageri, mărfuri și poștă din lume.

„Având în vedere parteneriatul CNAB cu Fundația Culturală Bartoc, cele două entități organizând împreună de-a lungul timpului o serie de evenimente notabile, vă asigurăm că, dacă a existat o propunere referitoare la amplasarea unei alte plăci, Compania Națională Aeroporturi București își exprimă deschiderea față de orice idee cu valori culturale și istorice”, a declarat Theodor Postelnicu pentru Gândul.

Demersul de montare a unei astfel de plăci este stabilit prin Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. „În scopul protejării monumentelor istorice proprietarii şi titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligați să permită montarea şi să întreţină însemnul distinctiv care marchează calitatea de monument istoric a imobilului”, prevede legea menționată.

Atribuția specifică îi revine primarului, arată legea, care „asigură prin aportul propriu de specialitate şi în colaborare cu direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, aplicarea însemnelor distinctive şi a siglelor de monumente istorice şi controlează întreţinerea lor de către proprietar”.

Recomandăm și:

55 de ani de la inaugurarea Aeroportului Otopeni. MARTOR al ceremoniilor: „A fost la acel moment o deschidere deosebită față de Vest”

Casa Coandă a intrat în reabilitare și amenajare, la 48 de ani de la închiderea MUZEULUI. Când este programată finalizarea lucrărilor

Istoria Crucii de pe Caraiman, povestită de cel care a introdus-o în GUINNESS BOOK și i-a determinat consolidarea. „Treaba a fost destul de încurcată”