Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” publică cel de-al șaselea raport anual de monitorizare a antisemitismului și manifestărilor de negare sau relativizare a Holocaustului și promovare a cultului unor criminali de război. Acest raport răspunde obiectivelor Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027.
Raportul precizează că din perspectivă politică, perioada analizată consemnează amplificarea fără precedent a extremismului de dreapta: turul I al alegerilor prezidențiale (noiembrie 2024) a fost câștigat de un candidat independent extremist de dreapta, suveranist, prolegionar, pro Antonescu și pro Putin; o treime dintre parlamentari sunt, în urma alegerilor din toamna anului 2024, afiliați la partide politice care își asumă valori de extremă dreapta. Din rândurile acestor partide există astăzi în Parlament figuri care au sistematic luări de poziție cu caracter antisemit sau fac apologia unor criminali de război sau figuri centrale ale fascismul românesc interbelic.
În intervalul analizat, s-au înmulțit acțiunile de vandalizare și inscripțiile grafice stradale cu simboluri și mesaje legionare, neo-naziste și antisemite. Astfel, două panouri memoriale din orașul Siret au fost vandalizate în preajma inaugurării Muzeului de Istorie Siret – Memorialul Holocaustului Evreilor din Bucovina.
„Mesaje instigatoare la violență și exterminare au fost distribuite pe diferite canale online. Multe dintre acestea reprezintă comentarii pe care le regăsim la articole editate de publicații extremiste. De exemplu, publicația Certitudinea, al cărei director editorial a fost ales parlamentar pe listele SOS. TikTok a fost, în această perioadă, rețeaua socială cea mai populată cu mesaje antisemite”, mai menționează „Elie Wiesel” în raport.
Faptul că unele platforme sunt vizate de prevederile Regulamentului Serviciilor Digitale (DSA) nu reprezintă, pentru moment, un obstacol pentru publicarea acestor mesaje de ură, însă oferă utilizatorilor un instrument necesar pentru eliminarea conținutului ilegal. În mediul online de limbă română continuă să fie o problemă cronică lipsa de reacție a utilizatorilor atunci când sunt expuși conținutului ilegal. Nivelul scăzut de educație civică, educație istorică și educație digitală determină ca mecanismele de raportare puse la dispoziție de rețelele de socializare să nu fie folosite prea des.
Faptul că mesajul extremist și incitator a trecut din zona virtuală în realitatea cotidiană a comunicării politice, a „trezit” instituțiile abilitate ale statului să deschidă cercetări penale în baza O.U.G. nr. 31/2002, se mai menționează în sursa citată.
Mai mult, unele dosare de cercetare au fost deja închise și un număr de 14 persoane au fost trimise în judecată. Spre exemplu, pentru prima oară, după decenii de semnalare publică sau plângeri penale, parchetul a trimis în judecată opt persoane pentru participarea la evenimente publice de promovare a memoriei lui C.Z. Codreanu și promovare a simbolurilor legionare (evenimentul din noiembrie 2024, Troița de pe D.N. 1). Proprietarul blogului de extremă dreapta Veghe Patriei a fost condamnat pentru incitare la ură sau discriminare, distribuirea în spațiul public de materiale rasiste și xenofobe și promovarea de idei sau doctrine fasciste și legionare.
„O altă formă de instigare la ură și de intimidare o reprezintă lansarea de liste cu persoane publice indicate ca „trădători”, „paraziți” și rasializate cu termeni peiorativi asociați etniei rome sau evreiești. Este cazul unei așa-zise fresce distribuită la finalul anului 2024 sub forma unui tabel creat pe un serviciu al platformei Google și promovat pe un cont X care diseminează sistematic conținut ilegal. Google a eliminat respectivul material dar el a reapărut ulterior la o altă adresă”, mai arată raportul.
Nivelul de ură și agresivitate în societate față de minorități a crescut simțitor în contextul alegerilor parlamentare și prezidențiale, mesajele de amenințare vizând atât comunitatea evreiască, precum și comunitatea romă și LGBTQ+, precum și jurnaliști sau cercetători care au relatat despre manifestări și grupări extremiste. De asemenea, investigațiile jurnalistice au identificat legături între grupări paramilitare și candidați la alegeri prezidențiale (Călin Georgescu-Horațiu Potra) sau grupări care incită la violență fizică în numele unor valori de extremă dreapta (Unitatea 731).
În perioada mai 2024-aprilie 2025 am asistat, ca de altfel și în alte țări, la recrudescența mesajului extremist de dreapta. În România aceste narațiuni extremiste au cuprins și manifestări specific antisemite, de eroizare a lui Ion Antonescu și a Mișcării Legionare.
O altă caracteristică este încetinirea tendinței ultimilor ani, în care discursul violent și evident antisemit migra către canale mai puțin reglementate.
În perioada analizată constatăm o revenire în mediile consacrate (Facebook, Tik-Tok) a conținuturilor antisemite cu caracter instigator. Pe rețelele sociale mainstream se manifestă cel mai adesea la nivelul comentariilor unor conținuturi virale sau postări în cadrul unor pagini/conturi cu audiență scăzută. Fie că vorbim de o înmulțire alarmantă a mesajelor, fie de o diminuare a efortului rețelelor de identificare și eliminare a acestor mesaje pe care le-au dezvoltat în trecut, în ambele ipoteze imaginea este îngrijorătoare.
De asemenea, trebuie subliniat rolul mass-media, al unor platforme de investigație care au reușit, într-un timp scurt, să descifreze grupări de extremă dreapta foarte active și cu vădite scopuri electorale, precum și conexiunile dintre ele. Nu de puține ori, informația din media a fost baza primară de date pentru anchete judiciare.
Raportul de monitorizare a antisemitismului și manifestărilor de negare sau relativizare a Holocaustului și promovare a cultului unor criminali de război poate fi consultat integral aici.
AUTORUL VĂ RECOMANDĂ ȘI: