Ștefan Popescu: „Principala PROBLEMĂ strategică pentru Franța este Germania”

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, Ștefan Popescu, diplomat și analist român, a discutat despre relațiile competitive dintre Franța și Germania. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache.

Ștefan Popescu: „Trăim într-o lume în care alianțele nu mai sunt așa cum erau înainte”

Invitat la emisiunea lui Ionuț Cristache, Ștefan Popescu a vorbit despre relația dintre Franța și Marea Britanie. Crearea unui binom este un punct de interes comun, mai ales în prezent, când Uniunea Europeană nu mai este o formațiune credibilă. Analistul susține că nu Rusia este principala problemă de securitate a Franței, ci Germania. Rusia oferă ocazia, oferă un cadru prin care ridică probleme strategice. Ca exemplu, diplomatul vorbește despre redimensionarea dispozitivului francez din Africa, din cauza Rusiei. Relația dintre Marea Britanie și SUA, spune Popescu, nu se deteriorează. Însă, pe probleme de autonomie strategică europeană, SUA va juca o carte oferită de Germania. În timp ce Franța visează la o centralizare, la un bloc de putere european egal cu SUA, Germania nu are asemenea ambiții. De asta, SUA se va folosi de Germania să blocheze un astfel de proiect. Franța vrea un bloc de putere aliat SUA, dar nu aliniat.

„Este clar că Franța și Marea Britanie au acest interes comun, în primul rând vizavi de Germania, apoi crearea unui binom, pentru că este clar că Uniunea Europeană, o vedeți, poziții la 27, nimeni nu mai crede în așa ceva. Nu cred că Rusia este principala problemă de securitate pentru Franța. Deși Șeful de Stat Major al Armatei Franceze spunea că pentru Rusia, Franța este principala amenințare. Dar una e comunicarea publică… Eu cred că principala problemă strategică pentru Franța e Germania. Dar nu Rusia. Rusia îi oferă ocazia. Sigur că Rusia reprezintă o problemă strategică. De ce? Dar nu atât în plan european, cât în planul mediteranean, în planul african. Pentru că această prezență rusă a redimensionat dispozitivul francez din Africa. Trăim într-o lume în care alianțele nu mai sunt așa cum erau înainte. Relația specială britanico-americană va rămâne în continuare. Dar pe acest subiect, al autonomiei strategice europene, este clar că Statele Unite ale Americii cred că vor juca cartea germană, pentru că are capacitatea de a bloca aceste inițiative, de a crea un pol european de putere, așa cum îl văd francezi. Francezii au această idee centralizatoare, bloc de putere european care să fie egal cu Statele Unite ale Americii, aliat, dar nu aliniat. Ori Statele Unite, mizând pe Germania, cred că se blochează acest lucru. Germania n-are ambiții de autonomie strategică, așa cum au francezi.”, susține analistul.

CONTROVERSĂ Duel pe Facebook între Sebastian Ghiță și Oana Gheorghiu. Ghiță o ironizează în comentarii, Gheorghiu răspunde

23:45

FLASH NEWS Iranul impune noi condiții pentru pacea cu SUA: eliberarea activelor înghețate și plata pe jumătate înainte de semnare

23:17

Popescu: „Ideea unei armate comune europene reprezintă o utopie”

În ceea ce privește diplomația sau apărarea, Uniunea Europeană nu există, susține diplomatul. Statele membre sunt aliniate la comunicarea doamnei Kaja Kallas, dar este una irelevantă. Tocmai numirea doamnei Kallas în funcție este rezultatul acestei situații irelevante. Popescu spune că nu ar fi dat niciodată UE puterea unei estoniene, dacă avea real capacitatea de a face un bloc de putere din statele membre. În sine, o armată comună europeană, spune analistul, este o pură utopie. Dacă se vorbește de înarmare comună, spune acesta, unele puncte pot fi comune, dar nu în materie de unire ca bloc de putere sau ca armată, ci din perspectiva comună a unor decizii. Ca idee de final, Ștefan Popescu spune că putem crede în asemenea lucruri că sunt frumoase, dar sunt și periculoase.

În materie de diplomație și apărare, nu există Uniune Europeană. Există, sigur, comunicare a doamnei Kaja Kallas, la care noi aderăm foarte mult, dar nu prea contează. Nu prea contează. Contează statele, contează capitalele… De asta i-au dat și unei estoniene politica externă, pentru că nu dădeai unui stat care are substanță și capacitatea de a antrena blocul comunitar într-un proiect comun. Nici spaniolul de dinainte, Josep Borrell, vorbea foarte frumos, era chiar mai mult mai experimentat decât doamna Kallas în materie de politică externă, dar nu exista. După cum ideea unei armate comune europene reprezintă o utopie. Nu există așa ceva. Că trebuie să ai o cultură strategică comună. Înarmarea comună… Cred că anumite instrumente sunt comune și ar fi puse la comun. Însă nu văd o emergență în urma acestui plan, a unei culturi strategice comune, crearea unui stat major european care să opereze sub o comandă unitară. Nu îi dai comanda unui stat major european, nu cred așa ceva. Nu cred în așa ceva. Adică noi putem să credem că sunt foarte frumoase aceste lucruri, dar cred că sunt periculoase.”, a explicat diplomatul.