Vlad Voiculescu: 10 august 2018 e dovada că statul NU își protejează cetățenii, ci propriii oameni din structurile de forță

„10 august 2018 e dovada că statul NU își protejează cetățenii, ci propriii oameni din structurile de forță, chiar și atunci când aceștia calcă legea în picioare, în complicitate cu politicieni lași sau direct interesați. Precum Klaus Iohannis. Pentru cei bătuți și gazați atunci, singurul lucru constant rămâne așteptarea. Au trecut 7 ani. Sper să nu fie prea târziu”, notează Vlad Voiculescu, europarlamentar USR și fost ministru al Sănătății, într-o postare pe pagina sa de Facebook. 

Europarlamentarul lansează această postare la 7 ani de la protestele din 10 august. „Zeci de mii de români, mulți veniți din diaspora, au protestat pașnic în Piața Victoriei. Răspunsul statului: gaze lacrimogene, tunuri cu apă, bastoane. Peste 400 de oameni au avut nevoie de îngrijiri medicale. Astăzi, la 7 ani distanță: Nimeni nu a fost condamnat definitiv.  Mulți dintre cei responsabili sunt pensionari cu pensii speciale de peste 10.000 lei/lună. Unii au fost avansați sau chiar decorați după acea noapte”, menționează Voiculescu.

FLASH NEWS Polonia prelungește controalele la granițele cu Germania și Lituania până în martie 2027

14:03

REACȚIE Atac fără precedent al lui Rareș Bogdan la adresa șefului său de partid, Ilie Bolojan: Premierul calamitate distruge România

13:41

Europarlamentarul USR a înșiruit o listă cu inculpații din dosarul 10 August, printre care 16 inculpați din Jandarmerie.

• Laurențiu-Valentin Cazan – coordonator intervenție; avansat ulterior la șefia IJJ Prahova.

 • Gheorghe Sebastian Cucoș – fost șef Jandarmerie; pensionat medical, pensie estimată >10.000 lei/lună.

 • Ionuț-Cătălin Sindile – șef interimar Jandarmerie; pensionat medical.

 • alți 13 ofițeri și subofițeri (Ciobanu, Popescu, Zăvoianu, Dumitru, Moldoveanu, Mihai, Belecciu, Bîrsan, Bolat, Buzatu, Carmocanu, Custrin, Zamfir).

 Care sunt politicienii care apar în jurul intervenției

 • Speranța Cliseru – prefect București; semnatar ordin evacuare. (PSD)

 • Carmen Dan – ministru de interne (PSD).

 • Gabriela Firea – primar general (PSD).

 • Liviu Dragnea – președinte PSD, președinte al Camerei Deputaților.

 • Aurelian Bădulescu – viceprimar București (PSD), dosar conex. Da, toți PSD. Dar ar fi o greșeală să socotim după atâția ani că ce s-a întâmplat atunci a fost exclusiv o afacere a PSD. Nu a fost. 

 Personaje cheie

Primul este chiar șeful MAI din acea seară. Din punctul meu de vedere, cea mai dubioasă poveste dintre toate!

 𝐆𝐡𝐞𝐨𝐫𝐠𝐡𝐞–𝐍𝐮𝐜𝐮 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐧 – În noaptea de 10 august era la comanda MAI, în locul ministrului. Ce este absolut de neînțeles pentru mine este că doar trei luni după violențe, președintele Klaus Iohannis l-a avansat la gradul de general de brigadă!

Motivația oficială: „profesionalism” și „îndeplinirea cu succes a misiunilor”. Contextul real: coordonase un aparat care a bătut și gazat cetățeni nevinovați.

Domnul Nucu Marin este un exemplu foarte bun despre cum oameni din structurile de forță ale statului nu sunt nicicum străini de cele mai mari abuzuri validate de unii politicieni. Fără excepție, ei sunt protejați și avansați! De la securiștii (de la nou înființatul SRI) infiltrați între mineri, la șefii de poliție care au mușamalizat anchete precum cazul Caracal și au rămas în funcții sau au ieșit la pensie cu mii de euro pe lună, la ofițerii implicați în filajul ilegal al jurnaliștilor și activiștilor și care au fost doar mutați pe alte posturi, la generalii din MAI care au coordonat evacuări ilegale de proteste și au fost ulterior trimiși atașați militari în capitale europene, și până la ofițerii de informații implicați în afaceri dubioase cu fonduri publice care au primit, în loc de sancțiuni, promovări și decorații. În România, prea des, uniforma nu vine la pachet cu răspunderea, ci cu un scut de protecție politică. Aceeași rețetă de impunitate: abuzul este „răsplătit”, victimele sunt uitate, iar politicienii care ar trebui să facă dreptate fie tac, fie pun umărul la protejarea vinovaților.

 𝐂𝐚̆𝐭𝐚̆𝐥𝐢𝐧 𝐏𝐚𝐫𝐚𝐬𝐜𝐡𝐢𝐯 („𝐃𝐢𝐫𝐢𝐣𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐢̂𝐧 𝐀𝐥𝐛”) – comandantul Brigăzii Speciale de Intervenție. Filmările îl arată conducând acțiuni brutale. Nu a fost inculpat. Pensionat cu toate drepturile, a dat în judecată MAI pentru drepturi bănești. Presa a scris că este prieten apropiat cu soțul fostei șefe DIICOT care a clasat inițial dosarul 10 August.

𝐁𝐨𝐠𝐝𝐚𝐧 𝐏𝐢̂𝐫𝐥𝐨𝐠 – procurorul militar care a deschis ancheta din oficiu imediat după 10 august, fiind prezent în Piața Victoriei pentru a observa direct ce se întâmpla. A cerut încă de atunci ridicarea imaginilor video și identificarea celor care au dat ordinele. A devenit rapid ținta mai multor acțiuni disciplinare ale Inspecției Judiciare – pentru declarații publice și pentru criticile aduse modului în care alte instituții gestionau dosarul –, însă multe dintre aceste sancțiuni au fost ulterior anulate de Secția pentru procurori a CSM. Nu s-a retras din luptă, a continuat să vorbească despre riscul de prescriere a faptelor și despre presiunile interne din sistem. Astăzi este prim-procuror militar la Tribunalul Militar București, dar recent, procurorul general Alex-Florin Florența a cerut revocarea sa din funcție, invocând „deficiențe de management” și „ritm scăzut de soluționare a cauzelor” – acuzații pe care Pîrlog le respinge ca fiind neadevărate și motivate politic. Într-un peisaj dominat de complicități și tăceri, rămâne unul dintre puținii magistrați care a încercat constant să facă lumină în acest caz, asumându-și un cost personal și profesional considerabil.

 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̦𝐢𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐚𝐮 𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚, 𝐝𝐚𝐫 𝐧𝐮 𝐚𝐮 𝐟𝐚̆𝐜𝐮𝐭–𝐨:

 • Parlamentul – a respins comisia de anchetă solicitată de USR.

 • CSM și Ministerul Public – nu au accelerat ancheta, nu au exercitat presiune reală.

 • Administrația Prezidențială – Klaus Iohannis a condamnat public violențele, dar nu a inițiat NICIODATĂ nicio acțiune concretă pentru aflarea adevărului. Niciun raport, nicio anchetă, nicio comisie prezidențială, nimic.

 • Guvernele PSD/PNL – niciun demers pentru tragerea la răspundere a celor implicați.

 • Avocatul Poporului – După 10 august 2018, instituția condusă atunci de Victor Ciorbea (și ulterior de Renate Weber) avea pârghia de a sesiza Curtea Constituțională, de a deschide anchete proprii și de a emite rapoarte publice.

Ce a făcut efectiv:

 • A emis câteva declarații formale despre „necesitatea clarificării situației”

 • Nu a realizat o investigație proprie completă și publică

 • Nu a formulat recomandări ferme și nu a exercitat presiune reală asupra MAI sau Guvernului.