Anul școlar 2025-2026, ZIUA A DOUA: Câțiva profesori predau, alții doar supraveghează. Părinții se tem: s-ar putea ajunge la grevă generală ca-n 2005

Anul școlar 2025 – 2026, ziua a doua: Pentru prima oară de la pandemia de coronavirus din 2020 încoace,  elevii au parte de un început de an școlar „haotic”. După implementarea măsurilor de către Guvernul Bolojan, acestea presupunând creșterea de norme pentru profesori,  eliminarea unor categorii de burse, înghețarea salariilor și comasarea claselor, majoritatea profesorilor refuză să mai predea cursurile în format obișnuit.

Unii dintre profesori au ales să facă orele cu elevii, alții doar „supraveghează”. Ei le dau elevilor să copieze din manuale, însă refuză să predea și să evalueze. Directorii unor școli au decis să organizeze „Săptămâna Verde” sau „Săptămâna Altfel”.

Rămâne însă o problemă pentru elevii din școlile în care nu se fac cursuri: după încetarea protestelor,  lecțiile trebuie să fie recuperate.

SPORT Fanii au ales. Andrei Raţiu e TRICOLORUL anului. Cum arată clasamentul

13:13

EXTERNE Pavel Durov, fondatorul Telegram, a criticat Uniunea Europeană pentru suprimarea libertății de exprimare în online

13:00

În unele școli, cursurile se țin în format obișnuit

Echipa Antena 3 CNN a fost într-o școală din Capitală. O profesoară a fost filmată că și-a ținut cursul în format normal, în ciuda protestelor.

„Astăzi este, practic, debutul de an școlar, ținând cont că ieri au avut loc proteste”, a spus profesoara pentru Antena 3 CNN.

„Pe această cale, vreau să mulțumesc părinților care au fost alături de noi în piață și pe traseu, la miting. Astăzi ne-am revăzut în clase, de mâine avem program normal”, a declarat Daniela Voinea, directoarea școlii „Sfinții Voievozi” din Capitală.

Acum 20 ani, s-a declanșat cea mai mare grevă din Educație

Părinții se tem că o grevă generală de lungă durată este inevitabilă. Cea mai lungă grevă generală din istoria postdecembristă a României a fost în toamna anului 2005. Greva a început pe 7 noiembrie și a durat trei săptămâni. Liderii sindicali au cerut alocarea a 6% din PIB pentru învățământ, dublarea salariilor până în 2007 și acordarea de fonduri suplimentare pentru infrastructură. Majoritatea profesorilor au refuzat să mai predea, iar elevii au rămas acasă.

Greva din toamna anului 2005 s-a încheiat în urma unui acord dintre Guvern și sindicatele din învățământ. Premierul Călin Popescu Tăriceanu de atunci, provenit tot de la PNL, a dispus alocarea a 4,8% din PIB pentru educație, 1% pentru proiecte și o creștere salarială de 12%. Însă, în 2005, România înregistrase o creștere economică de 4,1%,  potrivit ZF.  Inflația scăzuse la 9,1%. În noiembrie 2005, Tăriceanu prevăzuse o creștere economică de 6% din PIB și un deficit bugetar de 0,5%, scria HotNews. Premierul voia atunci să echilibreze bugetul, pregătind România pentru aderarea la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

Cu toate că mulți elevi s-au bucurat atunci că au avut „o vacanță de toamnă”, recuperarea cursurilor a fost „anevoioasă”. În unele școli au stat câte o oră în plus peste program. Elevii din ciclul gimnazial și din cel liceal începeau programul fie cu o oră mai devreme, de la orele 10-11, fie ieșeau mai târziu, de la ora 19.  În alte unități de învățământ, cursurile pierdute au fost recuperate prin desfășurarea orelor de cursuri în mai multe weekenduri consecutive.

Sursa Foto: Shutterstock

Autorul recomandă: Vezi cum a fost PRIMA ZI din anul școlar 2025-2026: Azi începe cel mai controversat nou an școlar. Proteste, săli goale și lipsa sărbătorii