Diferențele majore dintre sistemul MEDICAL suedez și cel românesc. Medic cardiolog: „Oamenii sfințesc locurile și profesiile”

Dr. Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog, a stârnit o amplă dezbatere online după ce a comparat experiențele pacienților străini veniți pentru tratament în România. Într-o postare pe Facebook, acesta a relatat cazul unei familii din Suedia care a venit în România pentru tratament, întrucât în țara natală timpul de așteptare pentru o intervenție cardiologică depășea mai bine de un an de zile.

„Azi am avut la cabinet o familie din Suedia care mi-a povestit experiența lor din sistemul medical de acolo. Mi-au povestit că acolo pentru o intervenție de desfundare a arterelor, lista de așteptare în sistemul public depășea un an. Un an de zile pentru o arteră înfundată!!! Au ales să vină să se trateze în România.”, a scris medicul pe Facebook.

Medicul român a povestit experiența prin care au trecut pacienții suedezi, care nu au primit o schemă de tratament clară și mai mult s-au lovit și de o lipsă totală în privința comunicării directe cu medicii din Suedia.

EXTERNE Polonia investește 2 miliarde de euro în sisteme anti-drone la granița estică, pe fondul amenințărilor Rusiei

20:13

DEZVĂLUIRI Președintele Iranului acuză că SUA, Israelul și Europa desfășoară un „război total” împotriva Teheranului

20:10

„Dar ce m-a impresionat cel mai mult a fost cât de dificil le-a fost să primească acolo o schemă de tratament clară, adaptată gravității bolii și să înțeleagă boala. Totul e standardizat, birocratic, fără un dialog real.”, a explicat cardiologul.

„De multe ori privim sistemul medical românesc doar prin prisma lipsurilor, dar când vezi oameni care vin din afară să se trateze aici, parcă lucrurile nu mai sunt chiar ca la televizor. Poate că a fost un caz izolat. Dar m-a făcut să reflectez: cum stăm, de fapt, în Europa, la capitolul acces la servicii cardiologice? Mi-ar plăcea să aflu de la voi cei care locuiți sau lucrați în alte țări europene cum arată experiența medicală acolo, dincolo de cifre și statistici. Pentru că poveștile reale sunt cele care ne învață cel mai mult.”, a scris medicul român.

Reacția internauților

Postarea sa a declanșat sute de reacții și comentarii din partea internauților, multe dintre ele critice la adresa sistemului medical românesc.

„Cunosc perfect sistemul medical din Suedia, nu doar pentru că sunt și cetățean suedez, dar am fost pacient de nenumărate ori. În primul rând la ei sistemul de sănătate este doar public și funcționează perfect. Eu nu am așteptat niciodată pentru un consult mai mult de o săptămână, iar soțul meu pentru intervenție aproximativ cinci săptămâni.”, spune un român.

„În România te duci la doctor la consult… la spitalele de stat nu se poate… dacă ai bani te duci la particular, dacă nu, stai acasă și aștepți moartea.”, a scris un alt internaut.

Alții au menționat listele de așteptare de luni întregi, chiar și la spitalele de cardiologie din București.

„Timpul de așteptare pentru un consult cardiologic la cabinetele private este într-adevăr lung (6–8 luni)… dacă vrei consult mai repede — plătești, și în două săptămâni ești programat.”

Acesta a criticat și modul în care unii medici români prezintă sistemul: „Medicina românească nu devine mai bună doar pentru că o prezentăm frumos pe Facebook. În România, medicul modern e și influencer, doar că sănătatea pacienților nu ar trebui să fie un subiect de marketing.”

Nici Suedia nu e „perfectă”

Au fost și comentarii care au confirmat observațiile medicului român.

„Lucrez la secția de terapie intensivă intermediară și la primiri urgențe. Policlinic este praf, medici rezidenți fără experiență, timp lung de așteptare, incompetenți… tot meniul!”, a explicat o asistentă din Stockholm.

Ea a precizat însă că, odată internat, pacientul devine prioritar. „Ca și costuri, totul este gratuit dacă ești cetățean sau rezident, dar pentru o persoană fără asigurare, costurile pentru o singură noapte la terapie intensivă se ridică la aproximativ 10.000 de euro.”

Dr. Busnatu a revenit ulterior cu o concluzie despre esența umană a profesiei medicale.

„Faptul că această postare a stârnit atâtea reacții mi-a confirmat ceva important: oamenii încă simt diferența pe care o face umanitatea în medicină. Ne putem teme că tehnologia și inteligența artificială vor schimba tot, dar ceea ce nu vor putea înlocui niciodată este empatia, răbdarea și felul în care un medic își ascultă pacientul. Până la urmă, oamenii sfințesc locurile și profesiile.”, a scris medicul român.

Datele oficiale confirmă însă diferențele majore între cele două țări. Conform raportului „State of Health in the EU – Sweden 2023”, Suedia alocă peste 11% din PIB pentru sănătate, în timp ce România sub 6%.

Speranța de viață este de 82,4 ani în Suedia și 75,3 în România, iar mortalitatea prevenibilă este printre cele mai scăzute în Suedia, dar printre cele mai ridicate la noi.