Dan Dungaciu: „Federalizarea EUROPEI înseamnă mutarea prerogativelor naționale la Bruxelles”

Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist a explicat ce ar însemna federalizarea Europei și cum ar afecta România. El spune că puterile statelor ar fi mutate la Bruxelles. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

„Federalizarea mută puterea la Bruxelles și face inutilă politica națională”

Sociologul spune că proiectul federalizării pornește de la ideea mutării prerogativelor esențiale de la statele naționale către Bruxelles. Asta ar însemna, în opinia sa, că guvernele naționale și-ar pierde rolul, iar alegerile interne ar deveni doar o formalitate.

„Mutarea prerogativelor către Bruxelles. Deci, în acest moment, Uniunea Europeană funcționează cam așa. Un tip de prerogative sunt la Bruxelles, o parte sunt, mă rog, relativ comune, și o parte la statele naționale. Federalizarea înseamnă mutarea acestor prerogative la Bruxelles și în care, și apropo de asta, să organizeze un tip de alegeri, în așa fel încât alegerile naționale să nu se mai desfășoare, pentru că vor fi complet inutile. Ei fac această șmecherie, această magie, prin care, vă aduceți aminte, parlamentarii politici din statele naționale, când ajung la Bruxelles, precum mârțoaga care mănâncă jăratic, se transformă în social-democrați, în creștini-democrați, în ecologiști. Ei nu mai reprezintă statele naționale. Păi niciodată n-am înțeles cum se întâmplă asta. Deci ei se suspendă din funcția lor de identitate națională și devin membri ai familiilor politice.”, susține invitatul.

EXTERNE Polonia investește 2 miliarde de euro în sisteme anti-drone la granița estică, pe fondul amenințărilor Rusiei

20:13

DEZVĂLUIRI Președintele Iranului acuză că SUA, Israelul și Europa desfășoară un „război total” împotriva Teheranului

20:10

Dan Dungaciu: „Democrația este instituția bazată pe spațiul public”

Geopoliticianul susține că democrația funcționează doar într-un spațiu public comun, unde oamenii dezbat aceleași probleme și au acces la aceleași informații.

„Democrația este instituția bazată pe spațiul public. Noi, ca să alegem, să știm pe ăia pe care îi alegem, avem o agenda comună, o discutăm. Unii vin cu un argument, alții vin cu alt argument. Ce agendă comună, ce spațiu public pot să creez într-o entitate care vorbește nenumărate limbi? Ce agendă comună am eu cu portughezul? Sau finlandezul cu grecul? Cum să faci un spațiu public în care noi să comunicăm? Evident că se va crea o superfetație din asta birocratică, instituțională, în care aleșii de ei vor conduce.”, crede Dungaciu.