O nouă lovitură pentru Bolojan. Consiliul Legislativ desființează legea pensiilor magistraților. Guvernul, acuzat de încălcarea separației puterilor

Guvernul Bolojan primește încă o lovitură. Consiliul Legislativ a avizatâ negativ proiectul de lege prin care Executivul încearcă din nou să schimbe pensiile de serviciu din justiție, Avizul vine după eșecul din 20 octombrie, când CCR a declarat „în ansamblul său” neconstituțională legea adoptată prin angajarea răspunderii de către Executiv. În avizul nr. 961/28.11.2025, CL spune explicit că proiectul trebuie „reconsiderat în totalitate”.

Consiliul observă că textul actual repetă, „într-o proporție covârșitoare”, o inițiativă anterioară apreciată negativ. Într-o formă aproape identică, proiectul a trecut prin angajarea răspunderii pe 4 septembrie). Pe 20 octombrie, CCR l-a declarat neconstituțional, iar Parlamentul a respins legea în ședință comună la 26 noiembrie.

Consiliul Legislativ acuză Guvernul că „schimbă argumentația de fond”

Spre deosebire de proiectul precedent (PL-x nr. 242/2025), Consiliul vine cu o acuzație gravă – Guvernul „schimbă argumentația de fond” din expunerea de motive, deși „nici situația de fapt” și nici cadrul legislativ relevant nu s-ar fi schimbat.

ULTIMA ORĂ Taiwanul a fost lovit de un cutremur major cu magnitudinea de 7, la doar câteva zile după unul similar, de 6,1

17:58

SOCIAL Comoara istorică de sub copac. Ce s-a descoperit după ce un câine a săpat o groapă în pământ, în Franța

17:47

Avizului unanim negativ arată un deficit deja sancționat de CCR, și anume viciile de constituționalitate ale procedurii de adoptare și relația cu CSM. În Decizia 479/2025, CCR a reținut că legea a fost neconstituțională în ansamblu.

Consiliul Legislativ reia și întărește mesajul Curții. Din documentația transmisă, CL notează că „nu este clar” dacă proiectul a fost trimis la CSM înainte de finalizarea consultărilor publice și a avizării interinstituționale.

Expunerea de motive este slabă, iar impactul legii „necuantificabil”

Consiliul Legislativ critică expunerea de motive a proiectului legislativ, care nu conține elementele cerute de Legea 24/2000, inclusiv impactul bugetar pe termen scurt și lung. Acest impact e menționat vag: „impactul bugetar este pozitiv și nu poate fi cuantificabil”, fiindcă „nu se cunoaște numărul persoanelor” care vor cere pensie.

Cele patru asociații reprezentative ale magistraților sunt categorice și salută decizia CCR

De asemenea, Consiliul arată că lipsesc analize despre impactul social și despre „impactul asupra drepturilor și libertăților fundamentale”, dar și „posibile efecte pozitive” ori previziuni bugetare reale.

CL avertizează și asupra consecințelor legii. Intervențiile ar putea genera „repercusiuni grave” asupra instanțelor și parchetelor, „pensionări accelerate”, „demisii” și „scăderea atractivității” profesiei. În plus, Consiliul notează că proiectul ignoră impactul asupra sistemului juridic, inclusiv lipsa oricăror referiri la hotărâri CJUE, deși acestea „există”.

Tranziția de 15 ani lasă șansa eșalonării unui procent infim de magistrați

Consiliul califică tranziția de 15 ani a creșterii vârstei de pensionare a magistraților drept abuzivă. Astfe, prin „creșterea vârstei de pensionare cu 18 ani în doar 15 ani” și prin eliminarea vechimilor asimilate, doar „un procent foarte mic” dintre magistrați ar profita de eșalonare. Pentru restul creșterea devine „brusc, direct la 65 de ani”, fără etapizare, contrar exigențelor CCR.

CL arată că un risc major este în cazul judecătorilor și procurorilor militari, care ar rămâne pe Legea 223/2015, cu pensionare între 45 – 52 de ani, reducere de până la 13 ani și pensie de 65% din media brută. Magistrații civili ar fi împinși la 65 de ani și 55% cu plafon 70%.

Guvernul este acuzat de presiune asupra unei puteri a statului

În încheiere, Consiliul Legislativ sugerează că proiectul poate deveni o formă de presiune instituțională: „Separația și echilibrul… nu există atunci când măsurile… au efect represiv asupra unei alte puteri vitale a statului”, creată „tocmai pentru a garanta drepturi și libertăți fundamentale”.

Așadar, pe tot acest fundament, CL cere ca proiectul să fie „reconsiderat în totalitate”, atât ca soluții, cât și ca tehnică legislativă, cu obligația de a respecta deciziile CCR și principiul separației puterilor, într-un cadru de „colaborare loială” între instituții.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Ca la poker cu al doilea proiect privind pensiile magistraților. Ar ține la CCR jocul Guvernului la cacealma, cu un proiect tras la indigo?

Dezvăluiri din coaliție. Olguța Vasilescu, despre neînțelegerile cu premierul: „Bolojan probabil este obișnuit ca la Oradea – nimeni nu comentează”